https://www.youtube.com/watch?v=YwMqvnzT8yY

https://www.youtube.com/watch?v=YlCALtrxcA4

Era pacat sa treaca o zi ca aceasta si sa ramana neconsemnata in comentariile noastre:

Dintre sute de catarge
Care lasă malurile,
Câte oare le vor sparge
Vânturile, valurile?

Dintre pasări călătoare
Ce străbat pământurile,
Câte-o să le-nece oare
Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmează în tot locul
Vânturile, valurile.

Nențeles rămâne gândul
Ce-ți străbate cânturile,
Zboară vecinic, îngânându-l,
Valurile, vânturile.

In incheiere dedic cititoarelor acestui topic urmatoarele:

Se spune că poezia ar fi fost găsită în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat atunci când şi-a dat sfârşitul în urma loviturii primite, pe la spate, în cap, după urechea dreaptă,din partea unui nebun care era internat în acelaşi spital.


Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele
Tremură largele
Vase de lemn;

Niște cetăți
Plutind pe marile
Si miscătoarele
Pustietăți.

stol de cocori
Apucă-ntinsele
Si necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Si-a lor întrecere
Vecinică trecere:
Asta e tot

floare de crâng:
Astfel viețile
Si tinerețile
Trec și se sting.

Orice noroc
Si-ntinde-aripile,
Gonit de clipele
Stării de loc.

Până nu mor
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.

Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

Neatza ! Multumim Gheorghitza pentru informatiile aduse la Cafenea.La noi a nins ieri !

Putina relaxare:

https://www.youtube.com/embed/yW313inIlFk

bine v-am regasit!
acum mi-am deschis si eu magazinul.

mai vorbim :)

Carmenn,
Sa fie intr-un ceas bun!

Moșii.

Cinstirea moșilor și strămoșilor noștri.
Azi, 10 Februarie este o zi de mare sărbătoare populară: Moșii de Iarnă.

https://www.click.ro/sites/default/files/styles/articol/public/medias/2015/02/11/mosii-de-iarna.jpg?itok=TliqKeCR

http://www.ziarele.com/img_mare/140106-imagine-mosii-de-iarna-1.jpg

http://www.traditieialomita.ro/wp-content/gallery/obiceiuri-lasata-secului/DSC_6770.JPG

La Mosii de Iarna, pe langa traditionala colivă, în bucataria românească, la loc de cinste sunt răciturile (piftiile)

http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2017/02/cotoroage-piftie-700x336.jpg

http://www.infocs.ro/wp-content/uploads/2017/02/Racituri-2017-29.jpg

Coliva:
http://sfatulparintilor.ro/wp-content/uploads/2018/02/reteta-de-coliva-coliva_manastirea-putna_foto_silviu_cluci_14-1400x850.jpg

Reteta:
1 kg arpacas (o cana)
3 cani cu apa
500g zahar
250 g nuci, macinate
150 g stafide albe
2 sticlute cu rom
coaja de lamaie, vanilie, o lingurita cu sare
Pentru decor: nuca de cocos, bomboane de ciocolata,3 linguri cu cacao
sau fulgi de migdale, caise confiate,etc.
Preparare:
(sunt multe retete dar am ales una simpla):
Alegem graul de impuritati si-l spalam bine; punem la fiert intr-un vas cu peretii grosi, arpacasul , apa si o lingurita cu sare (eventual punem o tabla groasa dedesubt)
Încercam bobul si daca e aproape fiert adaugam zaharul si mai lasam 10 minute(sa stea lingura drept in fiertura!)
-dăm deoparte , acoperim cu o folie alimentara(sa nu prinda compozitia o pojghita) si lasam la racit
-compozitia se amsteca apoi cu nucile sfaramate(cu sucitorul pe o coala alba)sau macinate cu masina , stafidele, cu mirodeniile
-rezulta 2 platouri unde vom modela frumos compozitia ;acoperim cu nuca de cocos(netezim cu un cutit sau cu ajutorul unei coli A4, presand usor) si punem tiparul sub forma de cruce si pudram cu cacao sau facem crucea din bomboane de ciocolata
pe margini facem cerculete din cacao cu un capacel de la o sticla de plastic
putem decora si cu alte fructe uscate:fulgi de migdale,caise uscate confiate,alune intregi nesarate, coapte si frecate de pielita
Dăm la rece si apoi o vom duce la biserica pentru a fi sfintita.

buna ziua! am fost aproape o saptamana bolnava rau de tot.gripa rea cu dureri musculare si tuse febra si dureri in gat.antibiotice la greu...altfel ajungeam la spital ...de mult nu am mai fost asa...:(

Ti-ai revenit, Carmenn?
Uite o melodie frumoasa:

https://www.youtube.com/watch?v=MWm0yzVrY-Q

Ne apropiem de ziua de 24 Februarie, una dintre cele mai frumoase zile tradiționale românești: Dragobetele.
Până atunci cred ca ar fi interesant sa dezvăluim câteva aspecte legate de această îndrăgită sărbătoare populară, apreciata cel mai mult in Oltenia, Muntenia și o parte din Dobrogea dar, mai ales, atât de îndragita de meșterii și artizanii populari dar si dintre multi breslași, deoarce avem preocupari similare: handmade!

O dedicatie:
https://www.youtube.com/watch?v=Vt2YIpZWBqA

https://www.youtube.com/watch?v=5zNzkwrex5k

N-am mai trecut nimeni pe aici și poate ar fi bine să ne mai citim din când în când...
Azi, vin cu un subiect legat de designerii în arta bijuteriilor handmade, care poate fi interesant, mai ales ca are legatură cu îndeletnicirilee noastre profesionale.
Când concepem un colier, o brățră sau un set, avem câteva direcții inițiale concrete: tema, materialele necesare, mărimile și tehnica pe care o vom folosi.
Despre mărimi doresc să vă prezint câteva lucruri.
Pentru perfecționarea nostră profesională, ar fi bine să ne încadrăm în marimile găsite de regulă în standardele internaționale din domeniu.
Pentru cine nu cunosc aceste standarde, vi le prezint mai jos

Coliere.
1. Collar (tip guler): 31-33 cm
2, Choker (largimea cravatei): 35-40 cm
3. Princess (si pentru pandantiv): 43-48 cm
4. Matinee (purtat la matineu): 50-61 cm
5. Opera (purtat la serate): 71-86 cm
6. Rope or Lariat (tip franghie sau arcan): 90-114 cm

Brățări:
Marimea S: 16,5 cm
Marimea M: 18 cm
Marimea L: 19,5 cm
Marimea XL: 20,5 cm
Marimea XXL: peste 21 cm (de regula bratari pentru barbati)

Anticipând corect designul, tehnica folosită și mărimile, se poate face o evaluare corectă a materialelor necesare iar produsul se va încadra în standardele internationale a mărimilor pentru bijuteriile realizate handmade.

M-am gândit că poate interesează pe cineva acest subiect.

In preajma solstitiului de vara, inca de pe vremea stramosilor nostri, se celebra una dintre cele mai importante sarbatori populare de peste an: "Dragaica" sau, cum mai este cunoscuta, sarbatoarea de Sanzaiene. (in Ardeal, Sanzaienele iar in Oltenia si Muntenia "Dragaica")

Anul acesta sarbatoarea are loc pe 24 Iunie si pentru a pastra traditia straveche, nu uitati sa culegeti flori in ziua de Sanzaiene si faceti coronite fetitelor.

De asemenea, daca nu veti mai auzi Cucul incepand de acum sa va asteptati la o lunga vara fierbinte si secetoasa. (In unelele locuri sarbatoarea se mai numeste "Amutitul cucului")

In zona Brosteniului, Ipatesti, Vrancea, Buzau, Focsani si azi batranii inca mai cred ca este momentul ca tinerii sa se cunoasca, sa se imprieteneasca baietii cu fetele, deoarece, cine se intalneste si cunoaste in aceasta perioada, au cele mai mari sanse sa aiba parte de casatorii reusite.
Noaptea de Sanzaiene, este cea mai importanta noapte magica de peste an!

Drăgaica
Dragaica, sau -cum i se mai spune, "Sânzâiene" face parte din categoria plantelor perene dar este si o planta medicinala ( numele stiintific este "Galium mollugo")
"Calitatile diuretice, antiseptice, depurative, sedative, antispastice intestinale, cicatrizante si tonice ale Dragaicei sunt conferite de substantele active din compozitia plantei (cumarina, taninul si glucidele). Dragaica este indicata in bolile tiroidiene, in cele de piele si in cele ale sistemului nervos, in tratarea ranilor, psoriazisului si eczemelor. Forta curativa a plantelor proaspete este substantial mai mare si, de aceea, folosirea lor in cazul bolilor grave trebuie sa se faca in stare proaspata"

http://media.tvrnews.ro/image/201306/w500/sanziene-sound_93106500.jpg

http://media.tvrnews.ro/image/201406/full/corul-sound-sanziene1_88349400.jpg

https://media.dcnews.ro/image/201706/w670/sanziene_81299000.jpg

https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/06/24/576d2af65ab6550cb840b182/646x404.jpg

"Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi "dau puteri" deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină."

În calendarul popular, 24 iunie este ziua în care românii sărbătoresc Sânzienele (în sud-vestul, centrul şi nordul României) sau Drăgaica, în celelalte regiuni româneşti. Aceasta zi marchează pentru tradiţia spirituală românească solstiţiul de vară, când "soarele se odihneşte la amiază, zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie. De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte. Este ziua când este culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul, a explicat cercetător ştiinţific Doina Işfanoni, de la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din Capitală.

Conform specialiştilor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, Drăgaica este divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana. Sânziana sau Drăgaica este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului nupţial, jocul Drăgaicei. Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstiţiului de vară şi s-ar desfăta, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupţial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri.

În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene şi împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Dacă acestea se agăţau de horn, era semn ca se apropie cununia. Cei în vârstă aruncau coroniţe peste casă, pentru a afla când vor muri. Se credea că atunci când coroniţa va cădea de pe acoperiş, moartea este aproape. Tot în noaptea de Sânziene, fetele îşi pun sub pernă flori de sânziene pentru a-şi visa ursitul, explică Doina Işfanoni.

Este mare păcat că un site ca Breslo, are un Forum inactiv!
Cu toate acestea, cine mai trece pe aici, va citi urarea mea transmisă cu drag și din toată inima:
Să aveți parte de un CRĂCIUN BINECUVÂNTAT !

https://www.youtube.com/watch?v=sZpTWmwOHw0

Selectati:

https://www.youtube.com/watch?v=bPBke8bSeJA

https://www.youtube.com/watch?v=gqbQ9ZUBtM8

(...)
Din bătrani se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit
(...)

Sper din tot sufletul ca tuturor designerilor de pe Breslo le-a batut la usa Mos Craciun sub o forma sau alta!

LA MULTI ANI, cu SANATATE si un AN NOU FERICIT!
Selectati:

https://www.youtube.com/watch?v=ELISMLxLTBE

Am ales ca dedicatie melodia de mai sus din doua motive generate de intrarea in Noul An.
Primul motiv este titlul deosebit de sugestiv: "Iti voi arata Paradisul meu" melodie lansata in 1978 dupa ce in 1977, la doar 10 ani a avut prima aparitie televizata.
Andrea Jurgens a avut un destin dramatic. Ultimii ani i-a petrecut prin spitale si indelungi tratamente care i-au intrerupt multe turnee. A murit la nici 50 de ani datorita unei insuficiente renale grave. Ea insa a ramas mereu copilul de 10-11 ani cand a lansat melodii de neuitat, cum este si cantecul Ïti voi arata Paradisul meu. Acesta fiind al doilea motiv:
Suntem in prag de An Nou...
Fiecare dintre noi avem in plan subtil "Paradiisul nostru" pe care il purtam in noi /nevazut, nestiut. Asa cum fiecare dintre noi isi are "Propria Legenda"dupa cum spunea Paulo Coelho
Si atunci vine o intrebare: nestiind cand va veni vremea "Paradisului nostrui", nu este pacat sa ne macinam in contrarii absurde?

Dupa urmatorul slagar, Andreea nu a mai trait mult timp:
https://www.youtube.com/watch?v=SW78c_4UYKM

Asadar, haideti ca Noul An sa ne gaseasca impreuna aici, pe Forumul Breslo.
LA MULTI ANI !