Te bate vreun gand???????

Hi, hi, hi...
EVA exista, roca exista, mai trebuie sa apara ADAM si Gradina EDEN e gata!!!!
Problema se pune doar, cum vrei sa fie gradina? Ca atunci cand erau ei nemancati, sau ca atunci, dupa ce ispititi de sarpe, Adam si Eva manaca din fructul oprit. Ca daca vrei ca ... dupa, negresit trebuie sa cauti si o frunza...

pai e si scumpa cred... dura...sau rezistenta nu stiu ... daca se foloseste la decoratiuni exterioare...sultanii sigur o foloseau! :)

M-am oprit. Mintea mea pacatoasa era sa ma puna sa scriu alte lucruri care ma fac sa rosesc.

vai G! :)

carmen, vii tu pe post de sssssarpe sa ma ispitesti???

ce-mi place de tine....cand este ,,pacatos"

pai da! doar sunt ,,dama de verde" :)

Vai, ce mi-a facut Emese cu piatra ei PEISAJ (asa se mai numeste)

nu zic vipera...cu toate ca maica-mea uneori ma face...cand ma apuca si pe mine ,,intepaturile" :((

pai de dimineata cand am vazut intrebarea despre piatra....eram sigura ca ea a incercat o strategie de a te mai avea pe la o cafea...ea cica intreaba de cate o piatra...nu zic ...si eu sunt curioasa ...dar te atrage iar...bravo Emese...:)

cine are timp sa fuga si la ,,Portrete"...v-am adus cateva personalitati

Multumiri Carmenn, macar din partea mea, care apreciez sincer munca ta.

Cand Emese intreaba ceva, chiar o framanta problema. Nu face un gest in plus sau in minus. Pentru nimic si pentru nimeni. E tipul de om calculat dar nu lipsit de compasiune, bunatate si dragoste detasata pentru cei cu nevoi

sunt convinsa de asta...

spuneam de Emese...multumesc G pentru vorbele tale...eu o sa mai postez in functie de ce gasesc si eu...poate ma repet dar nu-i nimic abia citim de doua ori si astfel retinem...

De mult nu am ras asa de bine .
Ma tenteaza idea unei gradini EDEN , dar nu am spatiu momentan .

www.breslo.ro/Product/Landscape_744584

Buna seara, dragilor! Sa traiti frumos, sarbatoritilor, si sa va traiasca la fel sarbatoritii!
Gheorghitza, imi dai voie sa te intreb daca ai luat revista cu 'turcoaza africana'? A mea arata taaaare ciudat, parca ar fi fost vopsita/imprimata in culorile respective, si apoi lacuita, iar lacul s-a cojit... Eu am cumparat asemenea pietre de pe-aici, si nu au nici culorile acelea vii, nici asperitati...

Da, spune ca este piatra naturala. Nu zice ca este semipretioasa.
Eu ti-am spus ca este piatra ornamentala, decorativa. Si Marmura este... si din ea se fac margele frumoase. Si din marmura neagra sau rosie...
Se gasesc margele foarte frumoase, din mai multe pietre naturale.

Dar Emese, deja te-am vazut sub un pom, cu marul in mana si sapele sssssasaind pe langa Adam. Macar recunosc...

Idea e buna , dar in loc de Adam eu am un CSABA .

iar incepi G ...si pe urma zici ca te ispitim noi....bag seama ca esti si tu putin ,,viperoi" daca asa se spune la masculul viperei :)..e frumoasa piatra asta Emese...e un fel de granit? am primit si eu revistele cu pietre...dar la cat le cunosc eu...or fi si astea vopsite si ,,ametite" naiba stie...

Offf, Aigile...
Ar trebui sa-ti spun tare multe lucruri pentru a lamuri dilema ta. Despre Turqoazele de pe Breslo am sa ma abtin sa comentez. Dar macar cateva lucruri, am sa-ti spun despre Turqoaza. Lucruri care poate, nu le-am spus pana acum.

Emese, stiu: nu mai continuua! Il iubesti si te iubeste ca in prima zi.
Ai tot ce-ti trebuie si nu mai este loc de nici un Adam. Eu ti-am spus doar ca mintea -pacatoasa cum ea, mai "aluneca" uneori iar tu, stiu ca nu te superi. Ca doar si tu esti OM.

Asadar,
TURQOAZA.
poate fi intalnita sub diferite nuante de albastru, de verde-albastriu, verde mar, maro-deschis dar, putand merge pana la gri deschis iar datorita unor incluziuni, poate prezenta firicele fine ca panza de paianjen.
Turqoaza face parte din grupa fosfatilor hidratati (vom vedea cum se formeaza si de ce li se spune "hidratati". Nu putem vorbi despre cristale in cazul Turqoazei, deoarece structura sa cristlina, este de fapt CRIPTOCRISTALINA, cristalele de turqoaza fiind atat de mici incat nici nu se pbserva cu ochiul liber.
Turqpaza se formeaza in filoane cerate, subtiri, numai in locurile unde apa freatica spala rocile erodate, bogate in Aluminiu si OBLIGATORIU numai in prezenta CUPRULUI. Din aceasta cauza Turqoaza este asociata cu zacamintele de cupru, ca MINERAL SECUNDAR. Majoritatea turqoazxelor deja maturizate, nu se mai gasesc in zonele umede ci in regiuni uscate (desi contine apa)Cel mai bine, turqoazele au crescut timp de mii de ani in zonele desertice si docmai din aceste zone, apar si cele mai frumoase turqoaze. Cele mai cunoscute Turqoaze, fiind cunoscute ca provenind din deserturile Persice. Asa au aparut turqoazele PERSANE, care, pe drumurile negustorilor au ajuns in Turcia, de inde s-au raspandit in Europa. Din aceasta cauza, francezii au numit-o "pierrer de turqoise" adica "piatra turceasca" La sfarsitul sec. al xix -lea s-a descopewrit un mare depozit de turqoaze in sud-vestul continentului american, azi, principala sursa de turqoaze "africane" (si de buna calitate)

Ca urmare a faptului ca are cristale asa cum se intampla la majoritatea pietrelor, ea apare mai mult sub forma de NODULI sau MASE microgranulare. Ca urmare a faptului ca turqoazele iau nastere prin depuneri succesive de amestecuri de apa amestecata cu substante aluminoase si cupru, am putea spune ca apar la suprafata ei miste CRUSTE care se si pot desprinde usor de pe suprafata ei, din care cauza, suprafata turqoazei nu este neteda si fina ci poate prezenta fel de fel de cicatrice. Sunt rare turqoazele a caror cristale sunt de sine statatore si au o suprafata neteda perfercta si o culoare uniforma albastra sau albastru-verzui. Iar acestea sunt foarte scumpe, probabil inacesibile noua.

Ia uite, v-ati distrat cu Edenul si marul, haa??? Si eu am inghitit in sec, de cand tot vreau sa-mi fac la cuptor, mere si gutui, de toamna, asa...
Gheorghitza drag, multumesc pentru tot si toate, am citit cu multa atentie despre tanzanit si celelalte, ce-am vazut eu e departe, asadar nu-mi ramane decat sa-ti arat in curand un cuart verde, pe care l-am cautat dupa ce m-ai fermecat tu cu tot ce ne-ai spus despre el, mersiii!!!

Majoritatea turqoazelor din comert sun in cel mai fericit caz RECONSTRUITE dar si acestea se gasesc destul de greu deoarece multe turqoaze sunt obtinute din paste macinate (pulbere de turqoaza) si solidificate cu fele de fel de rasini si substante chimice (sau rasini naturare - mai rar. Tuturor insa (din pacate), li se spun Turqoaze reconstituite...
Dar, varietatile satea ce vi le-am spus pana acum, fac parte din cazul fericit. Marea plaga a comertului cu turqoaze este insa transformarea Howlitului alb si a magnezitului ... in tutqoaza prin procedee industriale complexe (cel mai simplu, de vopsire pur si simplu. Spargeti o margea de turqoaza. Merita incercarea. Daca in miezul pietrei, nu are aceeasi culoare ca pe din afara, este orice altceva, numai turqoaza nu. Iar daca vedeti margele de turqoaza de un albastru splendid si luciose... aduceti-va aminte ce vi-am scris eu aici.
Turqoazele adevarate au un luciu MAT, gras...

blanito, daca aduci cuart verde, voi fi printre primii tai clienti la cumpararea lui.
Hai sa pup fata de ziua ei...

Asa ca Aigile draga, daca nu prea seamana ce ai primit tu, cam cu ceva ce ai vazut tu pana acum, inseamna ai primit o turqoaza adevarata.

Si ca sa nu fi suparata sau dezamagita de turqoaze (oricare ar fi ele) am sda-ti spun o frumoasa poveste...

hai sa auzim...eu dorm si nu prea...ma trezeste bunicuta asta a mea care noaptea nu are somn...este in lumea ei si vorbeste vrute si nevrute...am o ruptura de turcoaza ...cred ca e veritabila...si chiar este de un albastru verzui foarte aprins...i-am spus sotului sa caute in mexic la piata de bijuterii daca are cum si ii este permis....sa-mi aduca ceva pietre semipretioase....chiar sunt curioasa daca gaseste ceva...sa fac si eu comparatie...stii G ca ti-am trimis niste fotografii acum cateva luni cu niste pietre...alea sigur erau ,,neprelucrate"....

Niste calugari francezi, asezati vremelnic in evul mediu la poalele muntilor Prinei isi cautau materiale de constructii oentru cele trebuincioase lor: asezaminte monahale, constructii si finisari de biserici etc. Seara de seara, in mijlocul curtii lor, faceau un foc pentru ceaiul de seara si pentru a-si depana amintiri sau pur si simplu pentru cateva vorbe duhovnicesti. Intotdeauna, vatra focului era inconjurata de un cerc format din cateva pietre, luate din mormanul celor care le foloseau in constructii. Intr-o toamna tarzie, unul dintre preoti se uita in gol la focul din fata lui care ii mangaia cu caldura fata. La un moment dat, se intoare catre colegii lui si plin de mirare le spuse:

- Fratilor, ma tot uitam la focul nostru. In seara asta, eu am asternut vatra si am pus vreascurile. Conform traditiei, in seara aceasta, eu trebuia sa am grija de foc.
Ma tot uit la pietrele astea si nu inteleg un lucru: cand le-am asezat, erau pietre obisnuite. Acum ma uit sa vad ca se unele dintre ele se sparg din cauza caldurii si apar parca alte pietre, de parca ar fi niste dinti uriasi.
De indata, calugarii se uitara mai atentie la pietrele din jurul focului. Mai luau cate una si o spargea sa vada daca din ea nu apar acei dinti uriasi. In unele pietre gaseau, in altele nu.
-Hotarat lucru, acesti dinti uriasi au intrat in piatra... ramanand pur si simplu inauntrul ei, zise unul dintre calugari.
-Doar nu vrei sa spui ca este vreun animal atat de urias, incat sa poata rontai pietre...
Discutiile au continuat multe seri dupa aceasta intamplare si pana la urma au cazut de acord ca puteau fi niste dinti, ai unor animale imense, care s-au fosilizat.

Am ciulit urechile...(Hmmm... ciocan ziceai?!... ce-mi mai venea sa i-l aplic acestei enigmatice africane, sa vad ce are prin maruntaie, ca afara e mai ceva ca o reclama cu neoane!... Nu de bani mi-e mila, ci de faptul ca am sa raman cu colectia descompletata!... Eu nu le-am prea vazut revistele la chiosc - cu exceptia primelor doua; o fi dat lumea inapoi, si s-a redus tirajul?! cine stie!?...Oricum, primindu-le cate 4 la abonament, habar nu am de data aparitiei, ca sa-mi pot completa seria.)
Despre tuqoazele cumparate, nici nu e nevoie sa le spargi, perforatia e deja de alta culoare...Dar si daca ar aparea cele 'adevarate', tot n-ar fi vreo bucurie, la cat costa...So...

Calugarii, nu greseau prea mult, cu toate ca acelor ciudate forme, le-a pus numele de "piatra DINTE" Ce erau aceste pietre ciudate? S-a constatat mult mai tarziu ca erau colti ai unor mastodonti ce au pierit brusc in urma cu 13-16 milioane de ani, care au trait prin arealul Europei, in zona muntilor Pirinei. Mastodontii de atunci, semanau oarecum cu elefantii nostrii de astazi. Iar ceea ce calugarii frangezi au numit "piatra dinte" erau colti fosilizati de Mamut.

da...

erau cranii de mamut...?

Dar povestea "pietrei dinte" abea incepe. Aspectul exterior al acestor pietre, era destul de ciudat: parca lucea dar era si mat. Avea asperitati dar totusi pareau a avea o suprafata destul de fina si parca se zareau niste firicele foarte subtiri ca panza de paianjen... Erau printre ele si albe si crem dar si alb-crem "murdar"
In fine... tot stand calugarii nostri si comentand descoperirea lor langa focul din curte, fiecare tinea in mana cate una sau doua din aceasta piatra misterioasa.
Unul dintre ei, scapa piatra lui in foc. Ceilalti rasera de el spunand ca nu-i in stare nici o piatra sa tina in mana. Numai ca, in timp ce se uitau la piatra cazuta in foc, au constatat cu stupefactie ca acea culoare alba sau crem, sub actiunea caldurii incepea sa se coloreze in ALBASTRU VERZUI iar acele vinisoare se pronuntau si mai tare.
- Mai, fratilor! Pai asta este... Turqoaza! Uitati-va si voi ca este Turqoaza...
Se mai aruncara cateva pietre "dinte" in foc si, toate se transformau in Turqoaze!!!
- Va dati seama ce descoperire? Noi cumparam de la comerciantii smecheri Turqoaza sa impodobim bisericile cladite de noi iar noi, am stat pe muntele asta
de piatra care ne poate ajuta!
Asa s-a descoperit de catre niste calugari celebra piatra " TURQOAZA MAMUTILOR" , piatra care dupa tratarea termica se transforma intr-o alta piatra dar care avea exact aspectul si culoarea Turqoazei. Din acel moment, toate edificiile construite de acei calugari mai departe, au fost ornate cu aceasta piatra iar din pulberea ei, scoteau si vopseaua de culoare Turqoaz

Mai spune, Povestitorule... Cate vieti ai trait tu?...
Ce culoare, aproape ireala... daca n-ar fi marea sau oceanul...

frumos...pai asa s-au descoperit multe...dintr-o greseala sau experimentand...nu-i asa G?

Culoarea Turqoaz, asemenea verdelui de Smarald. albastru de Safir sau cel de Cobalt, rosu de Siena, albul de Zinc, etc... sunt culori standard, etalon, care trebuie vazute si nu imaginate. Fiecare vedem altfel culorile. Din cauza aceasta, este bine sa nu ne hazardam sa definim o culoare. poate doar gasind similitudini cum ar fi de exemplu "Alba ca Zapada"
Asa ca Aigile, ai punctat perfect: "aproape ireala" si daca n-ar fi marea si oceanul... Dar apropos, Aigile... ce culoare are aerul???

bineeeeeeeee...:( pai in functie de culoarea oceanului si lumina soarelui...eu stiu ce culoare...in functie de verdele ierbii sau amurgului ...de intunericul noptii...spune tu...:)

Vezi, carmenn a invatat lectia: "spune tu!"Uimeste-ne, Gheorghitza!...

Ooops, am cam atipit pe tastatura - azi am facut aprovizionarea pt urmatoarele 2 luni, si am plimbat prin maini cateva sute de Kg intre raft-carucior-banda-carucior-portbagaj-camara, asa ca, ma retrag in plina enigma a culorii aerului, sperand sa nu ma trezeasca in miez de noapte curiozitatea gasirii raspunsului corect!Noapte buna!

Eee, buna vremea, dragii si dragele mele, se pare c-am avut cu totii o saptamana ceva mai grea, si weekend-ul ni l-am petrecut odihnindu-ne, cel putin in cazul meu, parca si cand dorm, visez tot consilii profesorale...
Daaa, culorile turcoazului sunt dementiale, si raman si eu mirata de cat de diverse pot fi, ma refer la cel natural.

De multa vreme voiam sa aduc in discutie minunatia unei pietre care nu prea este de mare importanta pentru bijutieri, cu toate ca si din aceasta piatra se pot obtine bijuterii frumoase. Am tot vorbit despre pietre pretioase si semipretioase dar si despre cateva pietre ornamentale. Cum subiectul s-a cam epuizat, m-am gandit ca ar fi momentul sa prezint aceasta foarte cunoscuta piatra dar insuficent apreciata.

In 1413, Florenta era in cautarea unui echilibru arhitectural ca urmare a faptului ca in ansamblul arhitectural unde era amplasata statuia lui Iosua conceputa de Donatello, parea ceva neterminat. Parca ii lipsea o pereche... Asa s-a stabilit ca in vecinatatea echilibrata a statuii lui Iosua, sa se amplaseze figura gigantica unui profet.
In 1463, se dizloca un bloc de marmura de o calitate exceptionala din cariera de piatra CARRARA care i-a fost pusa la dispozitie sculptorului Agostino di DUCCA, ce se angajase sa realizeze sculptura care sa intregeasca spatiul din jurul statuii lui Iosua. Lucru mult, discutii interminabile si un esec rusinos.

In 1473, pe vremea cand Ștefan cel Mare avea oareșice probleme cu turcii, in Florenta, un alt sculptor important, Antonio Rossellino, se hotareste sa continue munca lui di Ducco si sa realizeze asculptura. Hotarat sa-si arate maestria, cu mare alai si lungi discursuri, s-a apucat de daltuit in acelasi bloc de marmura in care si-a bagat daltile si di Ducco. A lucrat ceva vreme si de-odata, arunca ciocanul si dalta dupa care isi incheie lucratura Ș
- Din blocul asta de marmura nu se poate face nimic. Deja a fost strambat inaintea mea, este prea ingust sa se poata face o adevarata lucrare de arta. Blocul de marmura nu este suficient de compact si se fisureaza, contine multe vine colorate. Aduceti-mi alt bloc de marmmura. Eu nu mai fac nimic!!!
Isi lua sculele si pleca uitandu-se cu manie inapoi...

In 1501, oficialitatile trebuiau sa ia o hotarare in privinta blocului de piatra. Capii bisericii florentine, au spus raspicatȘ
-Alti bani, pentru un alt bloc de marmura nu avem. Avem atat de multi sculptori si nu suntem in stare sa facem o statuie? Propunem sa apelam la sti sculptori. Vom cere sa faca statuia unui alt sculptor, care sa nu faca atatea mofturi.

Pe 16 August 1501, se fac intelegerile, noul sculptor accepta conditiile (si in privinta blocului de marmura si in privinta banilor) si se apuca de treaba, fara discursuri si tam-tam, sub privirile ironice ale multor artisti.

In 1504, moare Stefan cel Mare. Pe 8 septembrie 1504, se dezveleste statuia.
A avut loc inaugurarea. De atunci, acea statuie a devenit simbolul Florentei, cariera de marmura CARRARA a iesit din anonimat, recunoscandui-se calitatea de marmura nemaintalnita in alta parte. De atunci, i-a mers vestea cu adevarat marmurii de CARRARA.
Statuia in marime impresionanta, il reprezenta pe David, cel ce l-a doborat pe Goliat cu prastia... iar scuptorul era MICHELANGELO

- Maestre, au incercat atatia sculptori sa faca ceva din blocul acesta de marmura si toti l-au abandonat, ciopartindu-l fiecare dupa bunul plac. Toti au recunoscut ca era un bloc de marmura disproportrionat, de proasta calitate si ca nu se putea scoate nimic din el. Tu, ai venit si ai realizat cea mai importanta capodopera artistica din Florenta! Cum este posibil asa ceva? Lumea vorbeste ca esti stapanit de niste spirite, altminteri, n-aveai cum sa scoti la iveala din acea piatra ciopartita, o asemenea statuie...