Dragelor de voi depinde cum vor merge lucrurile in continuare.Nici la mine nu au mers unse toata viata.Tot cu doi copii si un sot care era al 3 lea copil si ma simteam frustrata mai ales atunci cand indiferent ce faceam nu era bine si nu era multumit pana am schimbat macazul si n-am mai facut aproape nimic.Curat in casa o data pe saptamana cu lozinca in fata "cum pastrati asa aveti", mancare instant (cand gateam mancau o data si apoi se strica in frigider), comentarii neplacute? le bagam la cap si cu prima ocazie i le serveam ad literam.Cateodata auzeam " na, ai invatat-o si pe asta" si replica era ca am avut un profesor minunat.Acum altfel stau lucrurile.Imi spune ca ii este foame si eu spun acelasi lucru il pup si il rog sa faca el ceva de mancare ca gateste mult mai bine decat mine.Degeaba va necajiti, discutati in contradictoriu si va simtiti frustrate ca asta nu rezolva nimic dimpotriva, puteti sa le cititi satisfactia in ochi.Gabi imi pare rau ca numai dupa un an ai aflat ca poate sa fie si rau intr-o casnicie.Dar vina e si a noastra.Cum ii crestem asa ii avem iar orice invat are si dezvat.

Da, trebuie sa fac ceva. Si cred ca nici nu sunt apreciata daca ma neglijez. E vazuta treaba asta ca o slabiciune. Multumesc, Emese, pentru ce mi-ai spus.
Cristina, treaba cu berbecul inlantuit nu e continua, dar uneori imi vine sa ma urc pe pereti. Simt ca as putea sa fac lucruri mult mai interesante si mai apreciate decat mancare, spalat vase, rufe, curatenie etc.

Bune sfaturi si de la tine, kiti !
Acum plec acasa, sa mai crosetez ceva. Ca sa-mi iasa si a doua vesta trebuie sa fiu tot asa, un pic nervoasa :)

kiti , parca povesteai viata mea .
La un momet dat mancarea gatita era marcat de caini .
Dupa ce nu am gatit o saptamana , mi-a spus ca ar vrea o supa .
Acum gatesc mai rar , fac curat si mai rar , dar am timp pt. mine .
Totul depinde de noi .De buna voie ,nesilit de nimeni,
facem totul lana nu mai avem forta , putere .
Oare de ce ?

Ametist , cred ca asa suntem croite dar ca orice croiala gresita trebuie sa invatam sa ne ajustam sa ne fie si noua bine.
Sorina, cand imi venea sa ma urc pe pereti sau cadeam in depresie mergeam la aerobic, imi luam un abonament si de trei ori pe saptamana mergeam la sala, la cosmetica, mai intram intr-o cura de slabire,schimbam lookul si eram alta si fizic si psihic.Ieseam de la sala cu alta mina si alt chef de viata iar atentia domnului meu era alta.Poate ca se tem putin cand vad ca ne aranjam pt ca isi pun intrebarea pt cine o facem.

Ai punctat f. bine :)

Fetelor, ce povesti de viata interesante aveti cu toate...am ce invata de la fiecare din voi!
La mine e putin ciudata situatia; si va spun si voua cate una sau alta, caci vreau sa aud pareri si sfaturi. Eu urasc situatia mea, urasc faptul ca nu am crescut alaturi de un tata si o mama, il urasc pe tata (desi nu il cunosc) si recunosc faptul ca am o sete de razbunare fata de el, de nu va pot spune!! Niciodata nu m-am intrebat de ce eu sunt bolnava? Intotdeauna m-am intrebat de ce alti copii au crescut cu o mama si cu un tata, iar eu cu bunicii?...

Of, mai Diana!

Diana ai tot dreptul sa pui intrebari , dar ar fi bine sa constientizezi faptul ,ca sentimentele negative au efecte daunatoare asupra sanatatii tale.
Nimeni nu e perfect , toti avem si defecte si calitati .
Ar fi bine sa te concentrezi pe ce a fost (sau este ) frumos in viata ta .

Nici eu nu mai sunt gospodina de o vreme..la ce?Dar cand fac ceva am grija mare sa fie apreciata munca mea.Dar nu ies nearanjata si sotul meu se teme la orice pas al meu...daca ar sti ca la mine-n cap nu e loc decat de tricotat si margelit..barbatii!!!

*carla69> Asa spune si mama: "Barbati..."

*Ametist> recunosc ca am fost egoista...alti copii cresc prin orfelinate...nu mai spun nimic, doar ca...e complicat rau de tot...

Nu spune ca esti egoista .
Gandestete ca esti norocoasa ca ai crescut cu bunicii .
Ei de obicei sunt mai lejeri , iertatori , intelepti .
O matusa ( sora lui mama ) a avut grija de copilul meu cand era mic si noi mergeam la sevici .A avut multa rabdare de copil , mai mult decat bunicii.

"Gandestete ca esti norocoasa ca ai crescut cu bunicii"...ma abtin de la comentarii...nimic nu e ceea ce pare...
Totusi nu mi se pare normal ca un copil sa creasca cu bunici, unchi, matusi etc. De aceea exista parintii, nu doar sa ii conceapa si gata! Mi se pare normal ca un copil sa creasca cu mama si tata. ATAT. Sau gresesc?

Diana ceva am intuit (banuiam ca la tatal tau te referi) dar esti convinsa ca el este de vina ca nu-i langa tine?Probabil ti-ai cultivat ura in timp in loc sa incerci sa afli si sa intelegi de ce nu-i langa tine.In astfel de situatii tatii de multe ori nu stiu ca sunt tati pt ca nu li se spune, sau sunt indepartati din alte n motive sau....nu trebuie niciodata sa ne judecam parintii pt ca nu stim de fapt ce se afla in spatele unui astfel de "abandon". In mod sigur au ales ce au considerat ca-i mai bine pt tine si in loc sa-ti cultivi aceasta ura care se intoarce impotriva ta sub o forma sau alta mai bine ai multumi Domnului ca ai niste bunici iubitori si ai crescut in familia ta. Poate ca ar trebui sa-l cauti si sa stai de vorba cu el sa-l ierti, sa te ierti pt ura ta si gandurile negative si sa poti merge senina mai departe.

Ai perfecta dreptate , nu greseti cu nimic .
Trecutul nu se mai schimba si pana nu gasesti raspunsuri la inrebarile tale ,
nu poti construi viitorul , nu poti merge mai departe .
Nu ai incercat sa vorbesti cu mama ta despre acest subiect , care te framanta ?

Inteleg ca nici cu bunicii nu-i prea bine. Nu stiu care-i situatia reala in cuibul tau si e greu sa inteleg in necunostinta de cauza.Raman insa la convingerea ca orice are o rezolvare daca mergem pe firul apei pana la izvorul raului sa intelegem cauzele primare ale lui

Ametist de multe ori mamele au varianta lor de raspuns care nu intotdeauna este si cea reala.

*kiti,
Nu pot afla de ce nu e langa mine...cand ating tema, mama se supara si ma roaga sa nu deschid subiectul. Poate nici nu stie de mine...il doare in 14! Atata stiu, sa "procreeze" fara sa se gandeasca la consecinte. Apoi isi iau talpasita si dispar ca magarul in ceatza. Nu il pot ierta ca a lasat-o pe mama singura, sa se chinuie sa ma creasca, sa imi fie si mama si tata. Trebuia sa fie si el alaturi de ea, de mine, cand am avut febra, cand mi-a fost foame, cand am intrat la scoala, cand am terminat scoala...sa ma ia de la ore...sa ma invete sa pescuiesc...
Referitor la bunici, intr-adevar ii multumesc Domnului ca ii am dar exista si reversul medaliei...aici e TARE complicata treaba...

*ametist,
Desigur ca am incercat sa vorbesc cu mama, si nu o data. E ceva insa ce o supara si evita tema...daca as sti ce s-a intamplat in trecut poate as intelege cum stau lucrurile dar din moment ce mama nu vrea sa imi spuna...eu ce putere am?

Cred ca-i mai comod pt mama ta sa stie ca-l urasti pe el si nu pe ea.

Oricat de dureros ar fi un lucru , pt. o mama sanatatea copilului ar trebui sa fie prioritar . Ar fi bine daca ar constientiza , ca iti provoaca multa durere .

De ce credeti asta?

Poate ca daca ti-ar spune adevarul lucrurile s-ar schimba la 180 gr. Cu bunicii ai vorbit? sau alte rude care ar putea stii adevarul.In ultima instanta ar trebui sa provoci o discutie cu mama ta si sa nu te mai lasi impresionata cand iti spune ca nu vrea sa discute despre acest subiect.Este vorba de viata ta si cu orice risc sa insisti sa-ti spuna adevarul.

*Ametist, mai mult ura imi provoaca decat durere...

*kiti, bunicii spun ca nici eu nu il cunosc...cat e adevarat, nu stiu...Nu stiu daca e vorba de faptul ca ma las impresionata dar nu vreau sa ii provoc durere mamei reamintindu-i de clipe care poate, au durut-o enorm...nu vreau sa ii deschid rani...

Buna seara.
Interesante discutii aici :)
@Diana,daca spui ca altii tin concerte de Bethoveen,inseamna ca Iulian al meu e ceva gen Bethoven combinat cu Mahler si Bach.Sforaie GROAZNIC! :)

Diana, eu te inteleg ca nu vrei sa ii aduci aminte...

Dar crede-ma, ca pana nu vei afla ce s-a intamplat cu adevarat, de ce tatal tau te-a abandonat (sau nu)...nu vei avea liniste...

Oricat de dureroase ar fi amintirile...si ei ii va face bine...

pentru ca sentimentelele refulate si amintirile voit(sau nu) ingropate sunt ca un cancer...sapa si sapa...

pana cand nu vei mai tari...

Eu cred ca ar fi benefic pentru amandoua... sa stii tu adevarul! Si acum, gandeste-te ca tu lupti cu o boala care oricand iti poate curma viata... si gandeste-te ca ura, resentimentele si frustarile nu fac altceva decats a accelereze acest drum...
Oricat de greu i-ar fi ei, amintidnu-si de tatal tau, cea mai importanta esti tu!!

Si crede-ma ca, nu va muri ea, amintindu-si si vorbind despre ce s-a intamplat de fapt!

Si mai cred ca este cazul sa fii egosita: in fond este vorba de viata ta si despre niste decizii ale altora care ti-au afectat-o pe a ta din toate unghiurile, fara ca macar sa poti avea ceva de spus...

eu nu ti-am zis nimic pana acum, practic am asteptat sa o faci tu...

dar, tu pana nu vei gasi sursa acestei suferinti din viata ta si a famileiei tale, nu vei reusi sa faci nimic...

si cred, ca o stii si tu prea bine!

Si nu esti egoista daca pui intrebari... inseaman doar ca nu esti marioneta!
Si iarta-ma, dar indiferent de motivul care sta la baza acestei decizii, mama ta este cea egoista :)

Diana ura , mania , fustrarea sunt sentimente care stau la baza bolilor noastre .
Un om fericit iubeste , se bucura e sanatoasa .
Aceste luncruri merg mana in mana .
Am citit mult , am vazut multe situatii , cand prin iertare si iubireoamenii sau insanatosit .

Poate nici nu stie de mine...il doare in 14! Atata stiu, sa "procreeze" fara sa se gandeasca la consecinte.

Diana mi se pare normal sa nu te intereseze o persoana despre a carei nastere nu ai cunostinta. Numai mama ta stie ce s-a intamplat si cu riscul de a deschide niste rani trebuie sa provoci o discutie care sa limpezeasca apele. Situatia ta este ca un furuncul care pe masura ce-l tratezi la suprafata , el sapa in profunzime si colecteaza poroiul.Nu-l poti trata decat printr-o incizie profunda, dureroasa dar care sa curete raul din interior catre exterior.

Si da, Ametist are mare dreptate prin ce a spus mai sus referitor la cauzele bolilor

Va inteleg dar imi e atat de greu sa uit, sa iert...sigur cunoasteti cu totii senzatia aceea cand v-ati dori sa aveti un Ak47 si sa impuscati pe cineva...

Da, Diana, dar.... nu ai cum sa ierti si sa uiti ceva ce nici macar nu stii cum a fost cu adevarat....

Primul pas este sa afli ce s-a intamplat! Cu toate riscurile!

Apoi, mai vorbim si de Ak47, daca mai e cazul ...

Daaaaaaaaaaaaa....cunosc.
Acum simt doar mila fata de persoana respectiva cu toate ca initial l-am urat din adancul sufletului.Am trecut peste :)

Diana noi am venit cu sfaturi , decizia iti apartine .
Mama Ta daca te iubeste cu adevara o sa-ti spuna adevarul .
E datoria ei , daca vrea sa te insanatosesti .


Sa vorbin de lucruri mai placute .

http://www.youtube.com/watch?v=OkKxhy-JyAo

Asa este si va multumesc din inima pentru vorbele bune si pentru sfaturi. Apoi, ce pot spune cert este faptul ca a avut o influenta asupra psihicului meu plecarea din tara a mamei mele...asa am ramas cu bunicii...totul s-a intamplat acum 10 ani...iar boala mea a aparut acum 8 ani...

Oricum, eu sunt fericita ca o vad de 2 ori pe an :)

stiu, Diana, stiu...

Nu este usor, dar indiferent ce s-a intamplat - cu tatal tau, cu mama ta cand a plecat, cu bunicii tai- tu trebuie sa lupti pentru tine, trebuie sa-i iubesti oricum ar fi si sa ierti indiferent de ce s-a intamplat! Tu esti cea mai importanta si cea mai importanta arma pe care o ai acum, impotriva acelor persoane care te-au ranit cel mai profund, dar si impotriva vietii si a bolii, sunt dragostea si iertarea!
Eu te-am vazut si stiu ca acestea sunt in tine! Si mai stiu ca acestea vor sa iasa la suprafata, mai stiu ca nu se dau batute si lupta zilnic pentru si cu tine!
Plus de asta, esti o fata deosebit de inteligenta si isteata si stiu sigur ca, daca vei reusi sa te detasezi macar pentru cateva clipe, de sentimentele negative, frustrari si pierdici ce ti le pui, vei vedea lucrurile din alte puncte de vedere si iti vei da seama si tu de puterea imensa ce se ascunde in tine, de rostul acestor suferinte si de ceea ce ai devenit tu ca OM, prin slefuirea dureroasa !

Diana la ce ai spus in final , eu nu mai pot face nici un comentariu dar cred ca raul nu este acolo unde il vezi tu.
Si ca sa continui directia deschisa de Ametist voi pune si eu un cantec al unei trupe cu voci de aur.

http://www.youtube.com/watch?v=HsCp5LG_zNE

http://www.youtube.com/watch?v=-b4-mLfM_4s&feature=relmfu

http://www.youtube.com/watch?v=faKFcfytlxU&feature=related

nu am intalnit pana acum o trupa cu niste voci atat de puternice , clare si placute ca aceasta Ascultati cantecul pana la capet ca nu veti regreta.

Am cautat sa dezvolt subiectul de ieri,
crezand ca Diana va citi ceea ce scriem.
Ideea "Iert dar nu uit" este nu numai
nefolositoare dar poate agrava incordarea, mania
si gandurile gri sau negre.
Am cautat sa gasesc vreo corespondenta intre
starea Dianei si cateva Cristale care ar putea actiona
impotriva acestei sfera de influenta mentala, negativa.
Ma bucur ca am gasit o piatra, care pe langa multe alte
calitati indiscutabile tamaduitoare, actioneaza in plan mental
si asupra inimii. MINTEA trebuie judece corect situatia
iar INIMA trebuie sa ietre, cu multa compasiune,
indelunga rabdare si multa, multa DRAGOSTE.

Este vorba despre RODOCROZIT.
N-am sa-l prezint detaliat ci am sa citez direct
din cartea unui Doctor, specialist in medicina interna
dar si unul dintre cei mai mari specialisti in Cristaloterapie,
Dr. Dorin DRAGOS:

" Echilibreaza si aduce laolalta polaritatile femenina
si masculina a fiintei; din aceasta armonie unificata
a contrariilor se naste DRAGOSTEA,
atat fata de natura interna a fiintei cat si fata de cea exterioara,
revarsandu-se, matura, catre tot ce inconjoara,
incepand chiar cu realitatea concreta, imediata
-are pragmatismul intelept al bunului simt, fiind apta
sa perceapa corect PROXIMITATEA, OMUL DE ALATURI.
Rodocrozitul ne invata ca ADEVARATA IUBIRE ,
NECONDITIONATA, doar aceasta este ceea care iarta
si a carei unica intentie este de a face bine;
ESTE IN MINTE, INIMA si FAPTA,
si trebuie materializata cu blandete calda
dar si cu fermitate lucida si ferma.
(..) Tensiunile, tristetea, supararea, invidia, URA,
neprietenia, intamplari nefericite din viata
sau INTOLERANTA fata de persoane care PAR nesuferite,
sant creatii sau plasmuiri ale MINTII
sub forma de vibratii grosiere, josnice,
ale instinctului bazic (primar) animalier.
Aceste vibratii pot fi SUBLIMATE, transformate,
armonizate sub actiunea RODOCROZITULUI
RODOCROZITULUI

Buna seara!
Daca nu aveti inspiratie in ceea ce priveste cadoul de mos Nicolae pe care il veti primi(?!) de la sot, va spun eu ce sa-i cereti: BRESLEI!

Multumim de sfat , dar cred ca eu am primit cadoul si pe anul viitor .

Si pentru ca am intrat deja in luna sarbatorilor mai ascultati ceva in tema

http://www.youtube.com/watch?v=OCRgMXurAfA&feature=autoplay&list=AVGxdCwVVULXeUDAO91J0f9G1s0HKm-hMV&lf=list_related&playnext=3

Ametist ti-a luat cumva masina???

Nu una 3 buc in 5 ani .Mi-au cam golit buzunarele .

La RADIO EREVAN se intreaba:
- Este adevarat ca in Rusia porumbul creste ca stalpul de telegraf?
- Da, chiar si mai rar.

Multumesc pt. muzica .
Nu am stiut de Celtic Woman .
De obicei Il divo ascult .

*betty-bijuterii, era un banc apropo de porumb:

Da telefon Ceausescu la o ferma si intreaba:
- Cum e porumbul, tovarasi?
- Ca stalpul de telegraf! raspunde tovarasul de la ferma respectiva.
- Si vacile cum sunt?
- Precum cartile din raftul bibliotecii, tovarase presedinte!

Auzind astfel de vesti, Ceausescu se hotaraste sa viziteze personal ferma cu pricina. Cand ajunge acolo insa, constata cu stupoare ca situatia era practic total diferita, si intreaba:
- Cum tovarasi, ce mi-ati spus la telefon??
- Tovarasu' presedinte, am spus ca porumbul este ca stalpul de telegraf, adica cate unul la 50 metri!
- Si vacile? intreba Ceausescu.
- Precum cartile de pe raftul bibliotecii: daca scoateti una, restul cad jos...

*George, multumesc pentru ceea ce ai scris. Ma voi ocupa personal sa fac rost de Rodocrozit.

Pentru cine vrea sa asculte tot spectacolul in timp ce butoneaza pe forum cautati
YouTube Mix for Celtic Woman.
Ametist nici eu n-am aflat de mult de acest grup dar vocile lor te farmeca si poti asculta iar si iar fara sa te plictisesti.Acum stau cu castile pe urechi ascult si va scriu voua.

In drum spre casa, un tata isi aduce aminte ca e ziua fiicei sale. Opreste masina in fata unui magazin de jucarii si o intreaba pe vanzatoare:
- Cat costa papusa Barbie din vitrina?
Vanzatoarea ii raspunde:
- Care Barbie? Avem:
"Barbie la gimnastica" - 19,95 euro
"Barbie jucand volei" - 19,95 euro
"Barbie la cumparaturi" - 19,95 euro
"Barbie la plaja" - 19,95 euro
"Barbie la dans" - 19,95 euro
"Barbie divortata" - 265,95 euro.
Barbatul, uimit, intreaba:
- Si de ce costa fiecare cate 19,95 euro, iar Barbie divortata costa 265,95 euro?
Vanzatoarea, cu un aer foarte natural, ii raspude:
-"Barbie divortata" are si:
Vila cu piscina a lui Ken
Masina de oras a lui Ken
Cartile de credit ale lui Ken
Casa de vacanta a lui Ken
Masina 4x4 a lui Ken
Iachtul lui Ken
Trusa de undite a lui Ken..

kiti,
nici n-am stiut ca exista...
"O noapte preasfintita"
este interpretata ireprosabil.
Ma voi delecta o vreme
cu niste cantece minunate!
Multumesc.