bun...am furat si eu un pui de porumbe dintr-o liziera de langa popasul spre Slobozia dupa Harsova....e micut insa abia astept sa faca fructe...:)

Carmen, sa se faca mare si sa ai multe fructe :)

Tudor Arghezi - Despre ideal si bucuria JOCULUI

“M-a posedat intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale, asa incat unele sa miroase, unele sa supere pupila prin scanteiere, altele sa fie pipaibile, dure sau musculate si cu par de animal. Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si lipsindu-mi instalatiile, m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata, cu materialul vagabond al cuvintelor date.”

“Insa toata jucaria are un inteles. E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei. Mestesugul asta pueril nu-l poate duce la capat un individ pripit pentru o profesiune respectabila sau bine platita, decorat și sociabil. Oamenii definiti socialmente, oricat ar dori-o, nu pot face jucarii, dupa ce si-au deprins pipaitul, capatana si fesele cu un contact stabil. Caci si jucariile au drama lor, calugaria lor, fecioria lor, care nu se potrivesc cu mestesugurile nici unui parvenitism.”

:)

Hmmm... Mai țineți minte? - ”...n-am replică-n glas!”... De fapt, nu mai am glas!... 'geaba ceaiuri, 'geaba leacuri&hapuri. Mi-e groază de noaptea care vine!...

Laringita ... aburi cu ceai de musetel, stai peste oala fierbinte cu prosopul deasupra. Pe caldura asta ... exact ce-ti trebuia. Si poti pune si o mana de sare in fiertura.

Eu ii mai dau copilului meu pastilute homeopate foarte bune - HOMEOGENE 9. Se ia una la o ora si rezolva rapid treaba, apoi se raresc. Exista si HOMEOVOX. Din acesta n-am luat.

Ohooo! Nu una, ci câte doă, din oră în oră, plus strepsilsu' lu' pește, ultima apariție, care garntează că-și ”ia durerea cu mâna”, cu tantum și nurofen, și, în final, și cu amoxi - VAX albino, cu toatele! Ah, și vreun kil de lămâi în ceaiuri... Dar așa e ”mersul” la mine - trei zile de coșmar, de la amigdale la faringe, nimic nu ma ajută până nu-și face damblaua!

Mai, dar cum ai reusit ?

Ca vad ca nu te incurci cu jumatati de masura ...

Hmm...sorinutzo, cum iti pote placea chimenul?.....hai ca am inceput bine...ceaiuri, chimen...maine-poimaine aud si de orez, menta....;))

Ce sa-ti mai zic ... ia cu inghetata, vorba aia - "Cui pe cui se scoate".

sorinaaa, ghici tu ce fac eu acum, la ora asta!! supa-gulas :D si cu chimen! want some? :)))

Diana, bine ca ai zis, sa fac niste pilaf sarbesc la sfasit de saptamana :))) Menta sub toate formele ... am luat sare de baie cu frunze de menta - de fapt Alexandra ;) Eu am luat cu petale de trandafiri. Si am gasit si cu ciocolata :)))

Nu esti in firea ta, Odi ... Eu am zis ca nu ma incumet. Ai oala sub presiune pentru fiert carnea sau fierbi la ea ore intregi ?

Nu mă tenta cu înghețata, Sorina, că la noi e ”una pe zi”, ca la Matty!... Americanii se lecuiesc cu gheață pisată în băuturi!... Da' parcă nu m-aș băga!...
Pilaf sârbesc am făcut eu azi - deși numai de gătit nu mi-a ars, dar a fost musai...
Iar răceala mi-a adus-o Ana, bine împachetată, de la Piatra Neamț... Puteam s-o las să sufere singurică?!...

A, daca vine dintr-o zona asa frumoasa, atunci merita :) Facem si noi haz de necaz si trece !!!

Măcar de-aș fi fost și eu pe-acolo!... Anyway, c-o răceala tot eram datoare, că mă cam ”sărise”, nu știu cum, în ultimele trei schimbări de sezoane...
Când și unde plecați în vacanță?...(mă rog, cei care ÎNCĂ nu-s plecați!)

Dupa 15 august, la munte, dar n-am stabilit inca traseul :) Undeva, mai departe de casa, cateva zile.

Dupa ce a spus Aigile ce a spus despre "raceala" ei, m-am gandit taaare mult daca sa zic ceva sau sa tac. Pana la urma, decat sa tin in mine, m-am hotarat scriu. Dar, sub o alta forma si anume, bag toata treaba intr-un invelis mai acceptabil: obiceiuri si traditii stramosesti.
Scriindu-va, puteti avea certitudinea ca exist si sunt viu, chiar daca personal, am fost crescut sub "stiinta" acestor obiceiuri stramosesti cvare acum par de vremea inchizitiei. Nu zic sa faceti asa cum va voi spune dar, macar sa aveti niste idei despre unele traditii si asa zise "leacuri babesti"

Incep sa cred din ce in ce mai mult in aceste leacuri decat in "experimentele" medicinei moderne care se fac pe noi ca pe niste cobai. Asa ca e foarte buna interventia ta, George !

Satele, nu aveau doctori. Aveau insa invatatori, preoti si MOAŞE dar si la MOAŞE se aplela in conditii mai speciale si doar in cazuri mai grave. Uneori si nasterile aveau loc fara MOAŞE dar in general Moasa era o persoana foarte respectata. Si asta, se putea vedea pe parcursul vietii scurse in sat, incat un flacau, chiar se lauda spunand:
"Mah, vedeti voi, eu am fost moşit de ...cutarica!
Toti priveau cu respect spre flacau cand aflau cine i-a fost "moasa"
La fel, "Nasitul", nu era o treaba de fatada iar Nasii (de botez sau cununie) deveneau personaje daca nu mai importante ca parintii, cel putin la fel de importante si respectate.
Revenim. O raceala de frlul cum a primit-o Aigile, nici nu ajungea la "Moasa" satului. Fiecare gospodarie avea o "baba" (de vregula o strabunica sau cel putin o bunica.) care se pricepea la anumite tamaduiri. Amigdalita era treaba urata dar niciodata n-a lasat compliocatii (iar medicamente nu prea se dadeau la asa ceva)

Acum, daca temperatura corpului era mult mai mare (si asta se determina ori punand obrazul pe trupul bolnavului, ori atingea baba, cu pielea FINA bratului cu partea de unde se ia pulsul si azi) se proceda la coborarea brusca a tempewraturii, invelind pur si simplu bolnavul in prosoape ude cu apa si otet. Se repeta procedeul, pana temperatura scadea la cat trebuia, Cand corpul intreg ajungea deci la o temparatura asa mare, aceasta era procedura. ("trebuie sa scada temperatura sa nu i se urce la cap" ... Ei, necunoscand pe atunci denumirea de "Meningita"...)
In toata perioada in care bolnavul avea febra, nu primea nimic de mancare. Prima mancare ce o primea dupa ce-si revenea, era... doar cateva linguri de supa grasa de gaina...

Si mie imi punea mama sosete cu otet cand aveam febra.

Pentru infectii izolate, rani infectate, bube, furuncule sau... amigdalita, teoria era cu totul alta. Locul respectiv, era mai cald ca restul corpului deoarece, "corpul lupta cu boala" Si babele ce faceau? Ajutau corpul sa lupte cu boala, adica, sa "arunce raul din corp" Cum? Gasind metode de RIDICARE a temperaturii locale, pentru a grabi procesul de infectie si corpul sa fie "ajutat" sa arunce raul afara (puroiul)
Si in acest fel, puneau SARE fiebinte intr-un prosop, il impachetau in asa fel, incay sarea sa stea in dreptul celor doua migdale. Sarea fierbinte era tinuta pana se racea, dupa care se repeta operatiunea. Cand baba se uita in gat cu ajutorul unei linguri de lemn, daca vedea la suprafata puroiul, pur si simplu spargea migdala cu lingura de lemn sa iasa puroiul afara...
Si la furuncule, mari, babele puneau frunze sau unsori negre, care accelerau infectia SI NU LASA SA SE RETRAGA IN CORP ! Cand storceau cosurile sau furuncurile, strigau in gura mare: "Uite cum ieste rautatea din trup!"

Pentru amigdale inflamate sau cu puroi mai mergea si o gargara cu apa cu sare.

Batrani stiau un lucru: puroiul era rezultatul luptei dintre "rau" si corp. Raul nu avea voie sa ramana in trup si era "alungat" afara...
Azi, luam antibiotice, antiinflamatorii, antipiretice, care reduc artificial infectia, puroiul se resoarbe in singe si iata cum ne vindecam!

Deci, pentru amigdalita: sare fierbinte, pana ce procesul inflamator isi face treaba.

Dupa ce se spargeau de puroi migdalele, se facea gargara cu apa cu sare.

Deci am nimerit-o cu saculetul cu sare pe care i l-am recomandat ieri seara Ligiei :)

Cand apareau deja semnele vindecarii se facea badisonaj cu propolis si miere

Trebuie sa dezvoltam si subiectul cu produsele apicole, pentru ca sunt miraculoase !

De aceea am dus in discutie subiectul. Eu, n-am avut curajul sa-i recomand asa ceva deoarece nu este asa usor de indurat.

Si uite cum am ajuns in luna AUGUST :) Vorbind de raceli :)))

Dar, repet, eu doar asa eram tratat de amigdalita.

Sper sa nu ma ia in deradere Aigile...

Nu cred, George. Eu ti-am spus ca am avut parte de astfel de "tratamente". Imi mai punea mama compresa cu mustar pe piept ... nu-mi aduc bine aminte cum prepara, parca era ca o faina si o amesteca intr-un anume fel ... Nu mai stiu, dar o punea fierbinte.

Si ne-am facut mari :)

Eu va spun noapte buna dragi breslasi si inchei ziua tot cu Yanni :
http://www.youtube.com/watch?v=Z2RTtm0ZtKQ

Ah, de-ar fi ”lucrat”!... (ca la panarițiu, când se pune degetul infectat în apă clocotită, să forțeze spargerea)
Am trecut și eu prin astfel de tratamente - când încă mai aveam prosoape de bucătărie de in și cânepă, mă afuma mama pentru desfundarea nasului, ciorapul cu sare era la ”medicamente”, ca și borcănelul cu untură, de dat pe piept, pe sub toapța cu mămăligă fierbinte, la bronșite; și oțetul, și inhalațiile, și ”trasul”, și parafina, și badijonarile, cu ”spartul” boabelor de pe amigdale... Doar că, de la o vreme încoace, nimic nu mai funcționează. Probabil de când e totul otrăvit - aer, apă, mâncare, medicamente... Nu cred că, după un asemenea ” tratament”, a mai rămas ceva în organism care să respecte... proiectul de fabricație!...
Oricum, problema mea de bază e sistemul imunitar ”defect”, care intră primul în luptă cu organismal!(Diana știe mai bine...)

Si eu stiu, Ligia. Fiecare din noi se lupta cu cate ceva ...

Mi-aduc aminte ca odata am intrat cu talpa piciorului intr-un cui ruginit dintr-un gard. Cand am ajuns acasa, nici n-am avut curajul sa spun ce-am patit. Bunica mea insa ma observa schiopatand.
"Ma pruncule, ia vino la mine sa vad ce ai de umbli asa!"
"A, n-am nimica... m-am lovit..."
"Nu-i nimic, Hai sa vad si eu!"
Mi-a pus apa intr-un lighean, m-a "surluit" cu sapun de casa si se uita in talpa.
S-a dus in curte, a cautat un cui, un cleste. A inrosit cuiul, l-a pus pe bunicul sa ma tina si a bagat cuiul inrosit, in exact locul unde intrase cuiul ruginit...

Pe vremea aceea nu aveai unde face "Antitetanos" Asa se proceda si la muscaturile de caine turbat... Dar nici un copil n-am auzit sa se imbolnavit de Tetanos sau Turbare

Gheorghitza, nu iau in râs deloc, cum am spus, în copilărie am trecut prin așa tratamente (iar tatăl meu e medic!) Ai încercat să-ti faci chestia asta pe propriile amigdale?! Eu da!, în disperare de cauză... dar cum zic, e ca pe „pilot automat” - daca a luat-o greșit de la macaz, nu se mai întoarce!...
Sorry că am ajuns din ceainărie la... felcer (asta apropos de ”moașă”)! Oricum, multumesc că mi-ați tinut de urât! Noapte bună și să fiți sănătoși!

Noapte buna.

Sanatate, Ligia ! Si sa stii ca si odihna face parte din recuperare !!!

O noapte linistita !
Am intrat in ultima luna de vara ... Sa o petrecem frumos impreuna !

s-o sarbatorim cum se cuvine! am stins focul la gulas! e bestiallllll :)))
noapte buna! :*

Yap! Mulțumesc, dar poate de mâine! - acum nu pot să adorm, că trebuie să tot beau lichide, altfel mi se usucă gâtul și mă înec... Noroc cu TVul...
Cu bine!

Hai ca intr-o ora ajungem :)))

Ligia, ia un gulas de la Odi si sigur vei fi functionala maine !

Hai ca suna bine ... in ceainarie, dupa miezul noptii se serveste gulas :)))