:)))) vezi, mai, cattie... esti deja o stea, esti celebra:)))

Si nici nu a trebuit sa mor intai....a fost nevoie numai de batut campii oleaca pe-aici.

Si zi asa, vecina, tu colorai cerul in lumina aceea extraterestra?!... Maine ci-ca vine vara...

cattie... sa stii ca-s mandra ca sunt contemporana cu tine:))))))

Nu stiu cum a fost azi la voi cerul , dar la noi e innorat .
Ma bucur ca sunteti binedispusi.

Twinkleeee,twinkleeeeee,littleeeeeeeee staaaaaaaaaaaaaaaaaaaaar.....

Emese, noi de o saptamana n-am stiut ce-i ala soare ... Azi era chiar ciudat cand a aparut, incepusem sa ma obisnuiesc :)

pe la noi a inflorit liliacul...am vazut la o vecina...si anul trecut mi-au inflorit merii si cateva flori prin corcodus...am zarit...si azi mi-a inflorit macul canadian...acela galben...in gradina...galbenelele..si cam vor sa iasa florile de primavara...de fapt frunzele...:)

s-a dat de tot peste cap natura... au luat-o razna florile...
sunt curioasa.. daca cumva apuca acum sa iasa florile de primavara, si le prinde zapada si mor, la primavara mai ies?... mi-ar parea tare rau sa fie un sacrificiu inutil.. energie risipita...

pai daca mai tine vremea buna o sa inceapa si primulele si chiar lalelele sa le dea varful...nici mie nu-mi place...ca pe urma ingheata si asa pierd eu florile ....am uitata si gura leului e mai inflorit decat asta vara...:)

Nu Odilia,daca apuca sa iasa acum si da inghetul (fara zapada)....pa-pa flori la primavara si pa-pa floarea respectiva pentru totdeauna,daca e ger puternic si uscat.
Daca da zapada,au cat de cat protectie si mau au ceva sanse.

gura-leului se palise de caldura asta-vara, si credeam ca am pierdut-o... dar acum s-a ridicat peste tufa de petunii!iar la scoala au inmugurit magnoliile! De doua saptamani ma tot sucesc cu adusul florilor de pe balcon, si mai aman, ca vad ca le merge bine... Cum o fi sa trecem la zapada de Craciun, numai meteorologii stiu...

ce pacat.... si zic la meteo ca se incalzeste continuu zilele astea... ce aiurea...

Am sa merg in sandale la petrecerea de Craciun! Chiar asa, cum ar fi?!Ar trebui si fara ciorapi, dar cum am ales niste pantaloni, n-ar fi problema! Citeam despre vedetele noastre ca, oricat de tare pisca gerul, nu pun ciorapi pe picior nici moarte!, nu cumva sa incalce nu-stiu-ce porunca de ultima ora din moda!M-am uitat si pe pozele cu 'covorul rosu', nu conteaza, rochie lunga/scurta, totul fara ciorapi! Iar la comentarii, o conationala spunea ca, in Anglia, tipele nu poarta ciorapi nicicand! Poate tot de la incalzirea globala!...

pai ar fi un adevarat dezastru daca s-ar duce vreun fir la ciorap fix pe covorul rosu:))

da....ele poate sunt prea ,,cinstite" ca sa faca ,,cistita".......

Poate au incalzire centrala in pantofi :)))

hahaha, cu perdea de aer cald pana sub fusta :)))

Acuma, pe bune, care ar fi rationamentul sa nu porti ciorapi??... rochia fara ciorapi era un 'sacrilegiu', iar acum e fix pe dos!!!Mai stiti concursurile cu alegerea unei toalete dupa o tema data, intr-o ora de shopping in mall? Acolo a fost pentru prima data cand am auzit un critic de moda desfiintand o tipa fiindca purta ciorapi la o rochie (desi pantofii nu erau decupati! )Apoi am fost mai atenta, si chiar am vazut-o pe Andreea Raicu intr-un pictorial (pe Calea Victoriei, parca), intr-o fusta de tweed, cu cizme pana la genunchi, si... FARA ciorapi! Si va ziceam de comentariile acide cum ca mai degraba s-ar invineti de frig decat sa incalce regula( nu numai ea, dar ea e o fashionista desavarsita!...)
Bag sama ca va trebui sa renunt la sandale, ca sa scap de... dilema!Ma rog, cum toata lumea merge in cizme, accordingly cu vremea de afara, va trebui sa urmez si eu codul de 'dress-down'(indiferent de 'tinuta' localului, desi, la unica petrecere din an ar putea sa adopte si ei tinute mai de gala...

un liliac nedumerit
de-aliura ei de domnisoara
ingalbenit s-a vestejit
si de emotie a inflorït
a 2-a oara

Hai ca se intampla si pe vremea lui Toparceanu. E de la emotie. :))

cand iei pentru vreo reclama 10000 euro sau mai mult...se merita sa racesti o data...urinal sa traiasca...

Daca toata lumea ar purta ciorapi grosi iarna si s-ar imbraca bine, din ce-ar mai trai industria farmaceutica? Cine ar mai avea nevoie de Teraflu, Eferalgan, Coldrex de nu stiu care si altele asemenea?

da...

Buna seara luuuuuuuuuuume!
Deci alergia mea stie ea ce stie de nu ma lasa sa port dres de nici un fel,ca ma apuca toata mancarimile...e in pas cu moda...si eu care spuneam mereu ca-i pielea a naibii pe mine :D

ps-este luna plina asa ca lumina de acolo vine.Asta ca sa stiti....

pai se apropie Sf.Andrei...ies lupii...parca mi-e dor de G...si de povestile lui de sezon...:(

Ochiul de Soim (sau Ochi de Vultur) nu este o piatra obisnuita, dupa cum nici viata Soimului (Vulturului) nu-i una obisnuita. Cuibul lui, facut in varf inaccesibil de munte pentru a-si feri puii de orice intrus neprevazut, garanteaza cu siguranta perpetuarea speciei. Peste tot unde a ajuns omul, a cautat mai intai sa distruga. Aici, unde aproape nimic nu creste si nimeni nici macar nu poate ajunge, aici, pe ultima reduta a Pamantului inainte de CER, Soimul troneaza in cuibul sau miraculos. De la aceasta inaltime inaccesibila, Soimul scurteaza orizontul si poate vedea atat de clar tot ce misca pe Pamant. Pentru aceasta Piatra semipretioasa numita "Ochi de Soim", am sa va spun o tulburatoare poveste.

uraaa!! avem poveste!! buna seara, gheorghitza, te asteptam ca si cand... :)))

Mama venise cu mancarea-n gheare si se aseza lin in cuib. Cei trei pui, unul maestuos, altul infricosator de puternic si ultimul mai pricajit, se repezira la hrana. Ca de fiecare data cel mic, mai la urma... se hranea si el din ce mai ramanea. Dupa ce mancara cu pofta, mama statu de vorba cu ei:
- V-am ingrijit cum nicio mama nu si-a putut ingriji puii. Vi-am dus de mancare, chiar daca am ramas eu flamanda si niciodata nu v-ati intrebat de o aduc si cum ajung eu aici sus, aproape de cer. In ultimul timp, v-am instruit ce trebuie sa faceti ca sa zburati, in cida imenselor aripi desfacute si greutatii voastre. Vi-am spus cum trebuie sa ascultati ochiul mintii pentru a simti prada. V-am instruit unde, cand si cum sa va faceti cuibul. V-am dat si vi-am aratat tot ce trebuie. Azi, a venit ziua cea mare: Primul zbor adevarat! Prima parasire a cuibului.
- Uraaa! Uraaa! Uraaa! strigara puii in cor.
- Dar, zise mama cuprinsa de emotie, trebuie sa stiti un lucru pe care l-am tot repetat in ultimul timp. Tot ce este in jurul vostru, va este vitreg: doar varfuri de stanca ascutite care va pot strapunge daca cadeti peste ele. Exista o singura plecare, un singur zbor. Zbor de intoarcere nu mai exista. Prin acest prim zbor, se de4sface legamantul avut pana acum. Veti zbura spre viata voastra sau spre moartea voastra. Varfurile ne-au protejat destul. N-am putut face "incercari de zbor". Dar vi-am aratat eu ce trebuie sa faceti. Daca ati fost atenti, sarguinciosi, zborul va va duce spre viata. Daca dimpotriva, n-ati fost atenti si va ardea de joaca, este treaba voastra. Asadar, pregatiti-va!

In fata acestei situatii, puii se infiorara:
- Da, sigur ca da, mama - zise cel mai puternic pui de soim. Am fost atenti dar nu cred ca suntem pregatiti inca...
- Asta este viata de soim. Nu tu hotarasti cand vine ziua. Ziua a venit! Dupa care mama, cu ciocul sau feroce, incepu sa-l muste pe pui pana l-a impis pe marginea cuibului.:
- Hai, zboara! dupa care ii dadu o lovitura cu puternica-i aripa. Puiul, isi deschise el ce-si deschise aripile dar o rafala de vant puternic il izbi de primii colti de stanca, dupa care isi dadu sufletul.

Puiul cel mic, se aseza pe marginea cuibului. Privi in departare, vazu cerul si libertatea. Privi in jos, vazu dezastrul. Isi deschise cu putere aripirile, isi lua un avant puternic si se dezlipi de cuib. Vantul puternic incepu sa-l legene ca pe o frunza cazuta din copac. Cu un efort sustinut, incepu sa bata din aripile mari care deja lasau urma peste stancile ucigase. Era zborul lui. Primul zbor. Zborul spre o viata libera.
Al treilea pui, se prabusi peste stancile de sub cuib, fara sa mai apuce sa bata din aripi. Pentru el, primul zbor, n-a mai avut loc.

Mama, plina de mandrie, se uita la puiul ei care tocmai zburase spre viata. In curand, un alt soim cu agera privire isi va gasi un cuib, unde sa-si creasca cu cea mai mare dragoste puii. Spiritul ochiului de soim va danui...

Daca cineva ar ajunge din intamplare langa un cuib de soimi si ar putea privi aceasta pasare masare maiastra, n-ar sti ce sa admire prima data. Un lucru este cert. Daca din intamplare, l-ar putea privi in ochii lui, de un gri-albastrui stralucitor,
dupa ce s-ar minuna de farmecul enigmatic al acestor ochi nemaintalniti, primul gand care i-ar trece ar fi acesta:
- Ce n-as da ca urmatoarea viata sa fiu si eu un soim...

Piatra numita Ochi de Soim, are secretele ei; una dintre cele mai enigmatice pietre, aidoma soimilor solitari. Daca sunteti pregatite pentru "primul zbor" , purtati cu incredere aceasta piatra. Daca insa nu simtiti nimic deosebit pentru ea, lasati-o acolo pe taraba. Isi va gasi ea "soimul" potrivit.

Gheorghitza drag, povestea ta a fost filmata si difuzata - unde altfel?! - pe Discovery! S-a filmat cu teleobiective de pe... muntele de vis-a-vis, de la depunerea oualor pana la zborul descris de tine! Puii erau acoperiti de un puf - ca la penele de strut, de un alb imaculat, desi se hraneau cu 'halcutze' sangerande sfasiate de mama sub ochii lor... Si a fost chiar asa cum spuneai - si vantul, si 'ghiesul' mamei, si zborul...

Te uiti cumva la Vocea Romaniei?!? Canta EAGLE' EYE!...

Sant lucruri pe care le putem face doar odata in viata. Santem oare pregatiti sa-l facem?
Vine si ziua cea mare in care trebuie sa ne luam zborul, cel fara intoarcere. Care este acea zi? Doar Parintele o stie. Ne pregatim o viata intreaga pentru acest zbor dar santem pregatiti? Pana acum, putini oameni am cunoscut care mi-au spus cu demnitate: "a venit ziua" - si erau pregatiti!

frumos... si cutremurator ... o sa am la ce ma gandi inainte sa adorm.. noapte buna! :*

aigile, eu vi-am tot spus ca fiecare piatra dintre cele descrise de mine aici, "La o Cafea", fiecare are cate o poveste. Eu nu stiu la ce film te-ai uitat tu dar tot ce vi-am povestit aici, ca fiind "file de poveste" isi are adevarul in realitatea de zi cu zi, pe care refuzam s-o vedem cu inversunare.
Daca am "vedea" mama NATURA asa cum este ea: iubitoare ca o mama adevarata, mult mai usoara ne-ar fi viata.

Noapte buna Kalimera...

Aigile, acei oameni despre care ti-am vorbit erau doar vreo doi-trei si au dus o viata foarte grea. Important este ca atunci cand vine acea zi, sa fii cu datoriile la zi. Sa nu fi dator nimanui, nimic si nimeni sa nu-ti datoreze ceva. Abea asa putem parasi linistiti "perioada de detentie" la care am fost "condamnati". Adica, sa ne fi facut corect temele date. Pe acel Soim, nu-l putem suspecta ca nu si-a iubit puii. Dar nu s-a atasat de ei, aplicand Legea dreapta dupa care se calauzeste natura.
Ideea ca toata viata trebuie sa mai facem ceva pentru "puii" nostri, nelasandu-i pe ei sa zboare singuri, nu este o dovata de mare iubire ci de un atasament incurabil si periculos atat pentru copii cat si pentru parinti. Daca Soimul ar suferi vreun accident, nealungandu-si puii, acestia ar fi condamnati la inanitie; nimeni ne mai aducandu-le de mancare sau grijind de ei. Soimul stia acest lucru. Tot ce a facut, a facut tocmai din dragoste, chiar daca noua nu ni se pare firesc.

Piatra "Ochi de Soim", tocmai acest aspect il rezoneaza: capacitatea de a "vedea" corect viata, de sus, ca un spectator taciturn, aratandu-ne cum trebuie facut "zborul" spre temeritate prin intelepciune, insuflandu-ne curajul rational si nu cel iresponsabil.

Hmmmm, nu stiu daca e chiar de dorit viata aceea usoara... cea pe care ajungi s-o iubesti prea mult ca sa te poti usor desparti de ea... De multe ori, cand trec prin greutati imi spun:'ce bine ca mai sunt si de-astea, sa nu cred c-aici e Raiul, si sa nu-mi para rau cand plec'...
Somn usor!...

Oare nelasandu-i pe ei ( copii ) sa zboare singuri e iubire , sau control ?

OCHI DE SOIM
-Puternic rol protector general, protectie impotriva energiei negative
-Stimulează şi revigorează corpul fizic
-Dezvoltă intuiţia şi introspecţia şi îmbunătăţeşte abilităţile psihice
-Aduce la suprafaţă emoţiile puse sub lacăt
-ADUCE noroc, bogatie, abundenta
-Stimuleaza si revigoreazã corpul fizic

e control din iubire, emese... :))

Asa ceva nu exista , daca iubesti nu vrei sa controlezi .
E valabil si la parteneri .
Fiecare dintre noi are liberul arbitru , putem sa -i spunem parerea ,
dar decizia nu ne apartine.

si una si alta...:)

Cine are in casa o colivie cu o pasare, ii da pasarii tot ce are nevoie: apa, graunte, lumina, temperatura si mai ales multa dragoste si atasament. Ati vrea careva dintre voi sa aveti o asemenea casnicie? Nelipsindu-va nimic si chiar sa fiti inconjurate de iubire si atasament...

Atasamentul este una dintre cele mai perfide bariere in calea evolutiei spirituale.
Si vanatorii iubesc animalele si sunt foarte atasati de ele.
Si sotii isi iubesc partenerii pana la un punct. Atunci de ce atatea deziluzii si divorturi? Culmea este ca toate se intampla in numele iubirii. Unde este atunci gresala?

De ce nu vorbim de evolutie , de a intelege ce e corect .
Mintea nostra ne poete pacali in mai multe feluri .
Daca vrem evolutie spirituala trebuie sa iubim neconditionat .
Dar acest luncru nu e usor , vrem sa dominam , sa controlam ,
uneori chiar sa santajam .

Exact cum ai spus, asta nu se cheama iubire, ci posesie. Un om intelept mi-a spus odata: Daca toti oamenii si-ar raspunde sincer la cea mai importanta intrebare inainte de casatorie: (il vreau pentru ca il iubesc - sau il iubesc pentru ca il vreau?) atunci s-ar reduce spre zero numarul divorturilor. Atasamentul in cazul acesta se manifesta prin mai ales prin nevoile instinctuale ale omenirii (femeia- nevoie de protectie si de a avea copii, barbatul - femeia si nevoie de putere, sub orice fel) . Daca am trece dincolo de aceste instincte si am pune sincer intrebarea de mai sus, casniciile ar fi mult mai sincere.

raven,

Te "invidiez ", am 50 de ani , dar nu am intilnit inca un om intelept .
Cred ca sunt putini , dar de la ei putem invata .

cred ca ti-ai dat seama, emese, ca am glumit cand am spus ca este vorba de control din iubire. asa ceva nu ar trebui sa existe..