S-a intamplat azi!


1642 - S-a născut Isaac Newton, fizician, astronom şi matematician britanic, cel care a pus bazele mecanicii clasice şi ale mecanicii cereşti. Cea mai importantă descoperire a sa a fost “legea atracţiei universale”, formulată în 1687 (m.20.03.1727).

1859 - S–a născut, la Bucureşti, Raoul Günsburg, compozitor, unul dintre cei mai importanţi impresari români de operă (m.1952).

1907 - S-a născut Cab Calloway, cântăreţ, baterist, compozitor şi şef de orchestră american.

1912 - S-a născut Tony Martin (Alvin Morris), cântăreţ, saxofonist şi actor american.

1914 - S–a născut operatorul de film Francisc Toth.

1919 - S–a născut Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg.

1925 - S–a născut actorul francez de film Michel Piccoli (“Le Mepris”, “La voie lactée”).

1927 - S–a născut actorul de teatru şi film Matei Alexandru („Nunta lui Krecinski”, „Ultima oră”).



1929 - S-a născut Chris Kenner, cântăreţ şi compozitor american.

1929 - S-a născut Billy Horton, vocalist american (The Silhouettes).

1938 - A murit scriitorul ceh Karel Čapek (romane alegorice “Fabrica de absolut”, piese de teatru “Mama”, eseuri, note de călătorie) (n.09.01.1890).

1939 - S-a născut Bob James, clăpar şi compozitor american de jazz/pop.

1940 - S-a născut Pete Brown, compozitor, percuţionist şi texier pentru Cream.

1941 - S-a născut poetul Ioan Alexandru (m.17.09.2000).

1944 - S-a născut John Edwards, vocalist american (Spinners).

1944 - S-a născut Henry Vestine, chitarist american (Canned Heat).




1945 - S-a născut Noel (David) Redding, basist, chitarist şi compozitor britanic (Jimi Hendrix Experience).

1946 - S-a născut Jimmy Buffett, cântăreţ şi compozitor american.

1948 - S-a născut Barbara Mandrell, cântăreaţă country americană.

1948 - S–a născut Victor Bucătaru, regizor de film documentar din Republica Moldova. În 1992 este numit preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Moldova.

1949 - S–a născut actriţa americană Sissy Spacek (Premiul Oscar în 1981 pentru rolul din filmul “Fiica minerului”).

1950 - A murit scriitorul mexican Xavier Villaurrutia (n.27.03.1903).

1954 - S–a născut solista britanică Annie Lennox, membră a grupului pop “Eurythmics”.

1956 - S–a născut actriţa Rodica Negrea (Teatrul Mic, Bucureşti).



1956 - A murit scriitorul elveţian Robert Walser (“Asistentul”, “Plimbarea”, “Jakob von Gunten”) (n.15.04.1878).

1963 - A murit scriitorul Tristan Tzara, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste, prin care se propunea negarea valorilor recunoscute ale civilizaţiei (“Omul aproximativ”, “Trandafirul şi cîinele”) (n.16.04.1896).

1977 - A fost inaugurat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa; inaugurarea a fost dedicată aniversării centenarului independenţei de stat a României.

1978 - S–a născut Paula Seling, interpretă de muzică uşoară, câştigătoarea trofeului Festivalului internaţional de muzică uşoară „Cerbul de Aur”, ediţia 2002.

1981 - A murit matematicianul Gheorghe Mihoc, considerat creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, membru al Academiei Române (n.07.07.1906).

1989 - A apărut primul număr al ziarului “Adevărul”, după seria editată de Al.V. Beldiman (1871–1888).

1989 - A murit Nicolae Ceauşescu, preşedintele României în perioada 1965-1989. Timp de 24 de ani, dictatura instituită de conducătorul român s-a bazat pe cultul personalităţii, nepotism şi opresiune. În ciuda tot mai gravelor încălcări ale drepturilor omului, a reuşit totuşi să-şi atragă sprijinul ţărilor occidentale, datorită cursului ideologic urmat, de relativă independenţă faţă de Uniunea Sovietică. Răsturnarea regimului său, petrecută în decembrie 1989, a însemnat sfîrşitul ultimului dictator de factură stalinistă din Europa de Est (n.26.01.1918).

1997 - A murit Giorgio Strehler, unul dintre cei mai compleţi oameni de teatru ai secolului XX. După ce montează în Elveţia (în timpul războiului) şi în Italia pentru mai multe companii, fondează la Milano împreună cu Paolo Grassi, Piccolo Teatro (1941), inaugurat cu „Azilul de noapte” de Gorki. A semnat afişele a circa 200 de spectacole, unele reluate în decursul anilor. Printre ultimele spectacole se numără „Elvira o la passione teatrale”(1987) şi „Faust fragmente” (1991) unde avea rolul titular. În 1968 fondează Teatro Azione, unde realizează „Cântecul călugăriţei lusitane” de P. Weiss - anticipînd teatrul sărac - şi „Sfânta Ioana a abatoarelor” de Brecht (n.14.08.1921).

1997 - A murit compozitoarea Myriam Marbe ("Cîntecele ploii", "Inscripţie pe un inel", "Profilul unui ţărm") (n.09.01.1931).

S-a intamplat azi!


1805 - S–a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (m.12.05.1870).

1840 - S–a născut juristul Ion Kalinderu, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române (m.11.12.1913).

1856 - S-a născut preşedintele SUA, Thomas Woodrow, politician reformator în plan intern, care a contribuit fundamental la grăbirea deznodămîntului Primului Război Mondial prin decizia luată asupra participării SUA la operaţiunile militare de partea Antantei (începînd cu anul 1917). Programul său în 14 puncte a pus bazele ordinii mondiale postbelice, chiar dacă în propria ţară a fost criticat aspru şi respins. Angajamentul personal în favoarea păcii depus de cel de-al 28-lea preşedinte american a fost răsplătit în anul 1919 cu decernarea Premiului Nobel pentru Pace (m.03.02.1924).

1868 - S-a născut Bucura Dumbravă, prozatoare. Născută la Bratislava, s-a stabilit în România de la vârsta de cinci ani. Pasionată excursionistă, a fost prima femeie care a ajuns pe vârful Omul. Unul dintre romanele ei, "Pandurul", a fost pus în scenă de Ion Şahighian, în 1942 (m.30.01.1926).

1884 - S-a născut Ioan Cristu Danielescu, compozitor (m.28.09.1966).

1888 - S-a născut Wilhelm Friedrich Murnau, regizor de film german (m.11.03.1931).



1895 - Prima reprezentaţie publică a cinematografului fraţilor Lumičre, la Paris, în “salonul indian” de la Grand Café, moment ce marchează naşterea cinematografului.

1900 - S-a născut compozitorul Eugen Cuteanu (m.18.03.1968).

1903 - S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.

1904 - A murit Milton Waldo Hanchett, inventator american al scaunului de dentist (n.12.07.1822).

1915 - S-a născut Roebuck "Pop" Staples, chitarist şi vocalist american (The Staples Singers).

1921 - S-a născut Johnny Otis (John Veliotes), cântăreţ, baterist, pianist şi compozitor american de origine greacă.




1923 - A murit inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, cel care a construit vestitul Turn Eiffel, simbol al Franţei (n.15.12.1832).

1932 - S-a născut Dorsey Burnette, cântăreţ, basist şi compozitor rockabilly american.

1937 - A murit compozitorul francez Maurice Ravel (n.07.03.1875).

1938 - S-a născut Charles Neville, saxofonist, flautist şi percuţionist american (Neville Brothers).

1941 - S–a născut Ioana Em. Petrescu, istoric, teoretician şi critic literar.

1953 - S–a născut pianistul francez Richard Clayderman.



1954 - S–a născut actorul american Denzel Washington, considerat de critica de film un fel de Sidney Poitier al anilor 90.

1957 - S-a născut muzicianul Laurenţiu Cazan („Sunetul ploii”, „Mamă”, „Aud un strigăt”, „Say something”, „Angel”).

1962 - S-a născut pianistul şi compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (m.06.01.1999).

1979 - S–a născut gimnasta Claudia Presecan.

1980 - A murit, în Germania, Hermann Oberth, fizician şi inventator german din România, născut la Sibiu, la 25.01.1894, considerat părintele astronauticii, membru post–mortem al Academiei Române; a conceput primele rachete balistice de mare distanţă şi a elaborat proiectul unei rachete în trei trepte pentru explorarea spaţiului cosmic (n.25.01.1894).

2004 - A murit pictorul Vasile Chinschi, preşedinte al Secţiei de Pictură a Uniunii Artiştilor Plastici (n.01.01.1939).

S-a intamplat azi!


1776 - S–a născut chimistul britanic Charles Macintosh, inventatorul impermeabilului (m.25.07.1843).

1887 - S–a născut sculptorul Spiridon Georgescu (m.1974).

1894 - S-a născut criticul literar Emilian I. Constantinescu (m.17.01.1977).

1898 - S–a născut scriitorul Tudor Şoimaru (Gheorghe Drăguşanu) (m.1967).

1903 - S-a născut Sergiu Dan, prozator şi traducător (m.13.03.1976).



1913 - S–a născut Pierre Werner, om politic, una din cele mai importante personalităţi juridice, economico–financiare şi ştiinţifice din ţara sa, iniţiator al Integrării Monetare Europene, autor al „Planului Werner”, concretizat în introducerea monedei EURO; în 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române; din 25.06.2002, Centrul de Studii şi Documentare România–Luxemburg din Bucureşti, al cărui preşedinte de onoare a fost din 1993, îi poartă numele (m.24.06.2002).

1919 - S–a născut, la Cernăuţi, Roman Vlad, compozitor, pianist, muzicolog de notorietate internaţională, preşedinte de onoare al Festivalului Internaţional “George Enescu”, ediţia 2001; este membru al consiliului de administraţie al Confederaţiei Internaţionale a Autorilor şi Compozitorilor, a fost directorul secţiunii muzicale a prestigioasei “Enciclopedia dello Spettacolo” (1958–1962).

1926 - A murit Rainer Maria Rilke, important poet al liricii moderne, prozator, traducător; cele şase volume de corespondenţă cu personalităţile culturale ale vremii aduc mărturii importante asupra vieţii literare contemporane lui (“Cartea orelor”, “Sonete către Orfeu”) (n.04.12.1875).

1935 - S–a născut pictorul Dan Bota.

1935 - S-a născut Virgil Johnson, cântăreţ şi compozitor american.

1938 - S-a născut actorul american Jon Voight.




1939 - S-a născut Ed Bruce, cântăreţ, compozitor şi actor american.

1941 - S-a născut Ray Thomas, flautist, saxofonist şi vocalist britanic (Moody Blues).

1947 - S-a născut Marianne Faithfull, cântăreaţă şi compozitoare britanică.

1947 - S-a născut Cozy Powell, baterist şi compozitor britanic.

1949 - S–a născut actriţa Carmen Maria Strujac.



1950 - S-a născut Robert Parissi, vocalist şi chitarist american (Wild Cherry).

1951 - S-a născut Yvonne Elliman, cântăreaţă americană.

1954 - S-a născut Roger Voudouris, vocalist, chitarist şi compozitor american.

1967 - A murit Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic (n.28.03.1890).

1968 - S–a născut Cătălin Ştefănescu, jurnalist, realizator de emisiuni de televiziune („Garantat 100%” – TVR).

1972 - S-a născut actorul britanic Jude Law („Could Mountain”).

S-a intamplat azi!

1617 - S-a născut pictorul spaniol Bartolome Esteban Murillo. A pictat, printre altele, ”Imaculata Concepţie”, ”Viziunea Sf. Anton”, ”Fuga din Egipt”) (m.03.04.1682).

1719 - A murit John Flamsteed, primul astronom regal englez, cel care a organizat Observatorul din Greenwich şi a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3 000 de poziţii ale astrelor (n.19.08.1646).

1842 - S-a născut Iacob Negruzzi, secretarul "Junimii" şi redactorul
"Convorbirilor literare", preşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1923-1926) (m.06.01.1932).

1855 - S–a născut poetul italian Giovanni Pascoli, excelent exeget al operei lui Dante (volumele de poezie “Cântece din Castelvecchio”, “Poeme italice”) (m.06.04.1912).

1869 - S–a născut Henri Matisse, pictor, sculptor şi desenator francez, maestru al ilustraţiei de carte, iniţiatorul fovismului; este autorul celebrului tablou “Ie românească” (m.03.11.1954).

1882 - A murit omul politic francez Leon Michel Gambetta (n.02.04.1838).

1882 - A murit omul politic Leon Gambetta, unul dintre fondatorii celei de a treia Republici Franceze (1875) (n.02.04.1830).



1889 - A murit prozatorul Ion Creangă, membru de onoare post–mortem al Academiei Române, prieten al lui Mihai Eminescu, autor al “Amintirilor din copilărie” (n.10.06.1839).

1894 - S–a născut Alexandru Marcu, istoric literar şi traducător, unul dintre marii italienişti români; a întocmit primul „Dicţionar român–italian” (m.1955).

1908 - S-a născut Simon Wiesenthal, supravieţuitor austriac al Holocaustului ; şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a naziştilor criminali de război (m.20.09.2005).

1919 - S–a născut Jean Grosu, traducător din literatura cehă şi slovacă.

1920 - S-a născut Rex Allen, cântăreţ şi compozitor country american.

1930 - S-a născut Odetta (Odetta Holmes Felious Gorden), cântăreaţă, chitaristă şi compozitoare americană de folk blues.

1937 - S–a născut actorul britanic Anthony Hopkins (Premiul Oscar pentru filmul ”Tăcerea mieilor”; “Legendele Toamnei”, Rămăşiţele zilei”).




1939 - S-a născut John Brian Alford, cântăreţ britanic.

1942 - S-a născut Andy Summers, chitarist şi compozitor britanic (Zoot Money, Police).

1943 - S-a născut Peter Quaife, basist britanic (The Kinks).

1943 - S-a născut John Denver (John Henry Deutschendorf), cântăreţ, chitarist şi compozitor american.

1946 - S–a născut Mihai Dascăl, critic şi istoric literar.

1947 - S-a născut Burton Cummings, vocalist, clăpar şi compozitor canadian (Guess Who).

1948 - S–a născut Donna Summer, interpretă americană de muzică pop.



1950 - S-a născut Willy Ray Ingram, saxofonist american (Spider Murphy Gang).

1951 - S-a născut Tom Hamilton, basist american (Aerosmith).

1956 - S–a născut Val Kilmer, actor american de film.

1956 - A fost inaugurată Televiziunea Română, cu emisia din noaptea de Revelion, realizată din studiourile din strada Moličre.

1963 - Ridicarea legaţiilor României şi Islandei la nivel de ambasade.

1963 - A murit Rudolf Steiner, cântăreţ de operă (n. 09.07.1887).

1989 - Este abolită pedeapsa cu moartea pe teritoriul României.

2001 - A murit Ion Zamfirescu, personalitate a culturii române, istoric de teatru („Istoria universală a teatrului”, „Teatrul european în secolului european în secolul luminilor”) (n.07.08.1907).

S-a intamplat azi!

1752 - S-a născut Philip Freneau, poet, eseist, editor, cunoscut ca "poet al Revoluţiei Americane".

1822 - S-a născut Rudolf Clausius, matematician şi fizician, care a formulat a doua lege a termodinamicii.

1853 - Ia fiinţă Şcoala de Mică Chirurgie, instalată lîngă spitalul Filantropia, Bucureşti.

1866 - S–a născut Gilbert Murray, filolog şi umanist britanic (m.20.05.1957).

1882 - S-a născut Ion Teodorescu-Sion, pictor şi desenator (m.31.03.1939).

1891 - S-a născut poetul expresionist Aron Cotruş ("Horia", "Rapsodie dacă", "Rapsodia Iberica") (m.01.11.1961).

1903 - S-a născut Emanoil Arghiriade, matematician strălucit, membru al Academiei Române (lucrări ştiinţifice: „Sur les surfaces de Cech”, „Sur le contact d´une surface et d´une quadrique”) (m.20.06.1969).



1907 - A murit Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de onoare străin al Academie Române ; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea “ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ” (n.13.09.1838).

1912 - S-a născut Renato Guttuso, pictor italian, fondator al grupării Fronte delle Arti („Răstignirea”, „Norul roşu”, „Culcuşul vrăjitoarelor”) (m.18.01.1987).

1913 - S-a născut Ioan Juvara, medic, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie, autor al unui număr de 14 tehnici chirurgicale originale, membru de onoare al Academiei Române (m.18.02.1996).

1920 - S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Francisc Păcurariu.

1920 - S-a născut Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă, cel mai mare autor de SF (“Odiseea spaţială 2001”) (m.06.04.1992).

1928 - S-a născut compozitorul Tiberiu Olah.

1930 - S-a născut Julius LaRosa, cântăreţ american.

1933 - S-a născut prozatorul Ion Băieşu, dramaturg, autor de schiţe şi foiletoane umoristice, autorul romanului "Balanţa" (ecranizat de către regizorul Lucian Pintilie) (m.21.09.1992).




1936 - S-a născut Roger Miller, cântăreţ, chitarist şi compozitor american.

1942 - S-a născut Chick Chrchill, clăpar britanic (Ten Years After).

1945 - S-a născut lingvistul şi criticul literar Ion-Horia Bîrlădeanu ("Antologia fonetică a limbii române", "Noul atlas lingvistic român, pe regiuni").

1946 - S-a născut regizorul David Lynch, autorul celebrului serial de televiziune "Twin Peaks".

1948 - S-a născut Kerry Minnear, clăpar britanic (Gentle Giant).

1953 - S-a născut prozatorul, editorul şi profesorul Nicolae Stan.

1957 - S-a născut Joanna Pacula, actriţă poloneză.



1958 - A murit medicul Smion Iagnov, membru corespondent al Academiei Române (n.13.04.1892).

1959 - Este lansată de către URSS sonda spaţială Luna 1, primul obiect pămîntean care se va apropia de satelitul natural al Pamântului.

1970 - S-a născut Sanda Ladoşi, cântăreaţă.

1990 - Ia fiinţă Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP).

1991 - A murit poeta şi prozatoarea Ludmila Ghiţescu ("Arşiţa stelelor", "Vifor albastru") (n.01.12.1918).

1995 - Franţa deschide aeroportul din Orly, la sud de Paris, curselor aeriene din Europa.

1995 - A murit scriitorul V. Em. Galan (n.15.02.1921).

2000 - A murit Infanta Dona Maria de las Mercedes de Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (n.23.12.1910).

S-A INTAMPLAT AZI!

EVENIMENTE

2013 - Sf. Mc. Polieuct si Cuv. Eustratie (sarbatori ortodoxe)
2013 - Sf. Iulian (sarbatoare romano-catolica)
2013 - Duminica dupa Botezul Domnului si Sf. m. Polieuct (sarbatori greco-catolice)
2007 - A decedat Ion Dinca, lider comunist roman
2007 - In SUA, Presedintele Apple, Steve Jobs, prezinta public primul model de iPhone
2006 - In Romania, la Iasi, un elicopter SMURD s-a prabusit in apropierea aeroportului, patru persoane si-au pierdut viata
2005 - A decedat Koji Hashimoto, regizor japonez de film
1998 - A decedat Lia Manoliu, atleta romana, campioana olimpica la aruncarea discului
1979 - In Romania, in judetul Arges, la Campulang, sunt fabricate primele masini de teren romanesti Aro
1978 - S-a nascut A.J. McLean (Alexender James McLean), membru al formatiei Backstreet Boys
1964 - In Panama, in zona canalului Panama, controlata de SUA, mai multi tineri incearca sa inalte steagul panamez, in zona controlata de SUA, determinand un conflict soldat cu moarte a 21 de panamezi
1959 - Se naste Cristi Minculescu, solistul trupei Iris
1954 - In Romania, la Bucuresti, are loc inaugurarea Teatrului de Opera si Balet din Bucuresti, azi Opera Nationala Romana
1951 - In SUA, la New York, este inaugurat sediul central al ONU
1944 - Se naste Jimmy Page, chitaristul trupei Led Zeppelin
1923 - Franta anunta public ca Germania nu si-a indeplinit obligatia de carbune datorata
1922 - In Ungaria, la Budapesta, are loc premiera lucrarii Patru lucrari orchestrale, op. 12, de Béla Bartók
1916 - In Primul Razboi Mondial, se incheie batalia de la Galiopoli, dintre armata Britanica si Franceza si armata Otomana
1913 - S-a nascut Richard Nixon, al 37-lea presedinte al SUA
1909 - In Franta, la Paris, are loc premiera compozitiei pentru pian Gaspard de la nuit, de Maurice Ravel
1900 - S-a infiintat primul club de fotbal SS Lazio din Roma, Italia
1872 - In Franta, la Paris, are loc premiera lucrarii Le Rouet d’Omphale op. 31 pentru orchestra, de Camille Saint-Saëns
1816 - Ludwig van Beethoven castiga custodia nepotului sau in defavoarea mamei acestuia
1793 - In SUA, la Philadelphia, are loc primul zbor cu balonul cu aer cald de pe teritoriul SUA. Zborul este efectuat la solictarea Presedintelui George Washington, de catre francezul Jean-Pierre Blanchard
1788 - In SUA, Connecticut devine cel de-al 5-lea stat al SUA
1773 - Intermezzo-ul "La sposa collerica" de Niccolò Piccinni are premiera in Teatro Valle din Roma
1766 - Intermezzo-ul "La pescatrice, ovvero L’erede riconosciuta" de Niccolò Piccinni are premiera in Teatro Capranica din Roma
1349 - In Elvetia, la Basel, populatia evreiasca, este omorata prin ardere fiind banuita de originea ciumei negre
1144 - Papa Celestin al II-lea, emite bula Milites Templi, prin care sunt oficializate regulile de organizare a Ordinului Templier

S-A INTAMPLAT AZI!


1801 - A murit compozitorul italian Domenico Cimarosa (n.17.12.1749).

1812 - S-a născut Carol Popp de Szathmary, pictor şi fotograf (m.14.03.1887).


1837 - A murit pictorul si desenatorul francez Francois Gerard, care prin lirismul sau anunta romantismul (n.04.05.1770).

1851 - În China, taipinii proclamă "Statul ceresc al marii păci" (Tai Pin Tien Cuo) (Căderea Nankinului la 19.07.1864; înfrîngerea războiului ţărănesc al taipinilor).

1865 - A murit Alexandru Depărăţeanu, dramaturg şi poet (n.25.02.1834).

1865 - A avut loc la Cernăuţi prima adunare a "Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina".



1878 - S-a născut dramaturgul Zaharia Bârsan (m.13.12.1948).

1883 - S-a născut Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok
(m.13.05.1969).

1906 - S-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române ("Monumentul Victoriei" - Constanţa, "Maternitate" - Eforie, "Enescu" - Detroit, SUA) (m.08.08.1982).

1909 - Congresul Partidului Naţional Liberal îl alege pe Ionel I.C. Brătianu preşedinte.

1926 - S-a născut poetul Leonid Dimov (m.05.12.1987).

1931 - S-a născut istoricul şi poetul Ioan Saizu ("Fîntîni cereşti", "Armonii din orgi divine").

1935 - S-a născut criticul literar Domiţian Cesereanu.




1937 - S-a născut criticul literar Ion Apetroaie. A realizat prima sinteză a vieţii şi operei lui Vasile Voiculescu ("Orfeu şi Aristarc", "Literatură şi reflexivitate").

1940 - La Leningrad, are loc premiera baletului "Romeo şi Julieta" de Serghei Prokofiev.

1943 - S-a încheiat protocolul româno-german prin care România se angaja să continuie războiul, cu condiţia ca Germania să sporească ajutorul militar destinat echipării trupelor româneşti.

1946 - Proclamarea Republicii Albania.

1949 - S-a născut Frederick Dennis Green, vocalist american (Sha Na Na).

1952 - S-a născut Lee Ritenour, chitarist şi compozitor american.



1952 - Crearea Comisiei ONU pentru Dezarmare.

1958 - S-a născut Vicki Peterson, solista formaţiei pop "The Bangles" ("Maniac Monday").

1958 - Ion Gheorghe Maurer este ales preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

1960 - S-a născut Vicky Peterson, chitaristă, vocalistă şi compozitoare americană (Bangles).

1962 - S-a născut Julie Roberts, vocalistî şi compozitoare britanică (Working Week).

1963 - La Los Angeles, s-a deschis prima discotecă din lume, "Whisky a-go-go".

1972 - A murit Eugeniu Speranţia, poet şi eseist (n.18.05.1888).

1982 - NATO condamnă URSS pentru sprijinul acordat generalului Jaruzelski în acţiunile de descurajare a manifestaţiilor de protest din Polonia.

S-a intamplat azi!


1746 - S-a născut Johann Heinrich Pestalozzi, pedagog şi didactician elveţian, care a înnoit viziunea asupra metodelor de predare în învăţămîntul primar (m.17.02.1827).

1808 - S-a născut Christian Tell, general şi om politic, participant la Revoluţia de la 1848.

1840 - Eforia Şcoalelor dă actul prin care se decide că ţiganii au dreptul de a învăţa alături de toţi ceilalţi cetăţeni.

1857 - S-a născut geologul şi paleontologul Sabba Ştefănescu (m.16.07.1931).

1876 - S-a născut scriitorul american Jack London ("Colţ Alb", "Călcîiul de fier", "Martin Eden") (m.22.11.1916).

1878 - Trupele române, participante la războiul pentru independenţă, ocupă Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetăţii Vidin.

1880 - Olanda recunoaşte independenţa României.

1889 - S-a născut matematicianul italian Enrico Bompiani, membru de onoare al Academiei Române. A avut o însemnată contribuţie în studiul geometriei diferenţiale proiective.

1890 - S-a născut pictorul Fritz Kimm (m.05.05.1979).

1908 - S-a născut regizorul francez Jean Delannoy. A obţinut, în 1946, Marele
Premiu de la Cannes pentru filmul "Simfonia pastorală".



1919 - S–a născut Jacques Mauclair, actor, dramaturg, regizor francez, unul dintre primii care au pus în scenă piesele dramaturgului român Eugen Ionescu (m.20.12.2001).

1924 - A murit exploratorul britanic Richard Byrd, prima persoană care a atins Polul Nord (n.25.10.1888).

1925 - S-a născut compozitorul Lurenţiu Profeta.

1926 - S-a născut Alexandru Andriescu, filolog şi istoric literar ("Relief contemporan", "Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea").

1926 - S-a născut regizorul Horea Popescu.

1926 - S-a născut Ray Price, cântăreţ country american.

1930 - S-a născut Glenn Yarborough, cântăreţ american.

1932 - Are loc premiera filmului "Chemarea dragostei", care prezintă povestea unei fete de ţară sedusă de un boier cinic şi aruncată în "vîltoarea metropolei". Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă şi pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc.

1936 - S-a născut Charlie Gracie, cântăreţ şi chitarist american.

1936 - S-a născut regizoarea italiană Liliana Cavani.




1939 - S-a născut actriţa Rodica Tapalagă ("Tănase Scatiu", "Dragostea şi revoluţia").

1941 - S-a născut Long John Baldry, bluesman britanic.

1945 - S-a născut Maggie Bell, vocalistă britanică (Stone The Crows).

1946 - S-a născut Cynthia Robinson, trompetistă americană (Sly & The Family Stone).

1947 - S-a născut Michael Blakey, baterist britanic (Christie).

1950 - URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj şi sabotaj.

1951 - Intră în vigoare Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 09.12.1948. România a aderat la Convenţie la 03.11.1950.

1953 - S-a născut Michael Barker, baterist britanic (Magnum).

1955 - S-a născut actriţa americană Kristie Alley.

1957 - Crearea Conferinţei permanente a puterilor locale şi regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale şi regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleşii colectivităţilor locale şi regionale.



1959 - S-a născut Per Gessle, chitarist, clăpar, vocalist şi compozitor suedez (Roxette).

1967 - S-a născut Mark Moore, clăpar britanic ('S Express).

1976 - A murit celebra scriitoare britanică de romane poliţiste Agatha Christie (n.15.09.1890).

1983 - A murit Lucian Predescu, istoriograf. Din 1944 pînă în 1964, a fost oprit de cenzură să scrie, numele i-a fost cenzurat, iar lucrarea sa, "Enciclopedia României", a fost pusă la index, ediţia originală devenind azi o raritate bibliofilă.

1990 - Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie1989. Participanţii îşi amintesc că ucigaşii victimelor sînt încă în libertate şi încet, încet trec de la regrete la revendicări şi proteste îndreptate împotriva guvernului şi a membrilor CFSN.
Sub presiunea mulţimii ajunse la sediul guvernului, se semnează trei decrete:
1) declararea PCR în afara legii;
2) organizarea la 28.01.1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7.01.1990, prin Decretul-lege nr.6);
3) instituirea unei comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor.
La 17.01.1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.

1992 - A murit Tudor George, poet şi traducător (n.03.02.1926).

1993 - A murit Mihail V. Puşcariu, producător de film. A avut un rol însemnat în organizarea şi conducerea cinematografiei de stat în anii 1930-1940.

1995 - La Trenton, New Jersey, are loc prima audiţie a lucrării compozitorului de
origine română, Sabin Păutza, scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere a lui Martin Luther King jr.

1998 - 19 ţări europene, între care şi România, semnează, la Paris, "Protocolul privind interzicerea clonării umane", primul text de drept internaţional elaborat în acest domeniu.

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea preşedintelui Emil Constantinescu în Valea Jiului.

2001 - Intră în vigoare Acordul bilateral între Polonia şi Kazahstan privind obligativitatea vizelor.

La mormântul lui Aron Pumnul

de Mihai Eminescu

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,
Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;
C-acuma din pleiada-ți auroasă și senină
Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,
Se stinse-o dalbă stea!

Metalica, vibrînda a clopotelor jale
Vuiește în cadență și sună întristat;
Căci, ah! geniul mare al deșteptării tale
Păși, se duse-acuma pe-a nemuririi cale
Și-n urmă-i ne-a lăsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt și mare,
Colo unde te-așteaptă toți îngerii în cor,
Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cîntare
Și-ți împletesc ghirlande, cununi mirositoare
Cununi de albe flori!

Te plînge Bucovina, te plînge-n voce tare,
Te plînge-n tînguire și locul tău natal;
Căci umbra ta măreață în falnica-i zburare
O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare
Ce-i simț national!

Urmeze încă-n cale-ți și lacrima duioasă
Ce junii toți o varsă pe trist mormîntul tău,
Urmeze-ți ea prin zboru-ți în cînturi tînguioase,
În cînturi răsunînde, suspine-armonioase,
Colo, in Eliseu!

Aron Pumnul

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania.

Biografie

S-a născut în anul 1818, într-o familie de țărani iobagi din Transilvania. După 4 ani petrecuți la Odorhei,Aron Pumnul își continuă studiile la Blaj și la Cluj, unde absolvă cursurile de filozofie. În 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj și în același an este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La întoarcerea de la Viena în 1846 își reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj și devine colaborator al lui Timotei Cipariu alături de care ia parte la întemeierea ziarelor: Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Națiunale), primul ziar românesc cu litere latine și Învățătorul poporului (1848).
Ca participant la Revoluția de la 1848 - 1849 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunări populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea națională din mai de pe Câmpia Libertății.
La sfârșitul lunii noiembrie 1848, este numit prin concurs primul profesor de limba și literatura română la liceul german din Cernăuți, unde îl are elev pe Eminescu, care la moartea lui scrie elegia "La mormântul lui Aron Pumnul". La scurt timp își reia activitatea publicistică în ziarul "Bucovina", devenind redactorul parții românești.
[modificare]Opera

Aron Pumnul a fost adept al etimologismului ("Convorbiri între un tată și fiul lui asupra limbei și literelor românești").
A alcătuit prima antologie de literatură română ("Lepturariu rumânesc", 5 vol., 1862 - 1865), fiind unul din întemeietorii istoriei literare românești

S-a intamplat azi!


‎119 ani de la nașterea marii eroine a Gorjului,
Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jiu

Ea este eroina poporului român si a armatei romane! Ecaterina Teodoroiu a fost fiica unor ţărani săraci, fiind cel de al treilea copil din, cei opt, al lui Vasile şi al Elenei Teodoroiu. A venit pe lume la 14 ianuarie 1894, si avea să ducă numele familiei în filele de istorie a neamului românesc.
Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina participă pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina decide că trebuie să slujească țara în locul lui. Comandanţii au cedat insistenţelor ei, în cele din urmă, şi au primit-o să lupte alături de ostaşi. Participa activ la diferite acţiuni ca şi camarazii ei. Pe front, purta căciulă de miel, palton negru şi arma în mână. Ecaterina este răsplătită pentru curaj cu diferite distincții militare și ridicată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie. Era un bun conducător de luptă. Toată lumea o iubea și o respecta.
În seara zilei de 22 august, după lupte grele, Ecaterina a părăsit poziţia din tranşee dorind să-i determine pe soldaţii români să pornească la atac. Imediat a fost lovită în zona inimii de două gloanţe..

Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine!”

S-a intamplat azi!


1676 - A murit Pier Francesco Cavalli, compozitor italian, unul dintre întemeietorii operei veneţiene.

1819 - S-a născut poetul Dimitrie Bolintineanu (m.20.08.1872).

1841 - S-a născut pictoriţa franceză Berthe Morisot (m.02.03.1895).

1850 - A murit mitropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei (n.1787).

1867 - A murit Jean-Auguste-Dominique Ingres, pictor francez, strălucit desenator şi gravor (n.29.08.1780).

1876 - Brevetarea telefonului. La această dată, Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locală 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferenţă, s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Bell invenţia în procesul ce i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

1880 - Agenţia diplomatică română de la Roma a fost ridicată la nivel de ambasadă.

1896 - La Londra, la "Societatea regală de fotografie", au loc primele proiecţii publice, realizate de Birt Acres. Sînt proiectate filmele sale, turnate în 1895. Birt Acres este realizatorul unui aparat de luat vederi, construit în iarna lui 1894 (brevetat la 25.05.1895).

1896 - S-a născut scriitorul american de origine portugheză John Rodrigo Dos Passos (m.28.09.1970).



1898 - A murit Lewis Carol (Charles Dogson), scriitor şi matematician englez, autorul celebrei povestiri "Alice în ţara minunilor" (n.27.01.1832).

1900 - Premiera, la Teatrul Constanzi din Roma, a operei "Tosca" de Giaccomo Puccini, în rolul titular Hariclea Darclée.

1901 - S-a născut Jean Roche, medic şi biochimist francez, membru de onoare al Academiei Române.

1915 - S-a născut Mihai Isbăşescu, istoric literar, filolog, traducător (m.1998).

1917 - S-a născut americanul Charles Williams Butterfield, cotat printre cei mai buni trompetişti albi de dixieland (m.18.03.1988).

1925 - S-a născut Yukio Mishima (Hiraoka Kimitake), prozator şi dramaturg japonez ("Pavilionul de aur") (m.25.11.1970).

1928 - Are loc premiera comediei "Lache în harem", la cinematograful "Marioara Voiculescu", o farsă "orientală".

1931 - S-a născut Caterina Valente, cântăreaţă de origine italiană.

1933 - Se instalează guvernul naţional-ţărănesc condus de Al Vaida-Voievod.




1934 - A murit Ioan Cantacuzino, medic şi bacteriolog, fondator al şcolii române moderne de micro-biologie. A pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, cunoscută în istoria epidemiologiei ca "marea experienţă românească de vaccinare" (n.25.11.1863).

1934 - A murit savantul, medicul şi bacteriologul Ion Cantacuzino, doctor honoris causa al Universităţilor din Atena, Bordeaux, Bruxelles, Lyon, Montpellier, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală; a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică recunoscută în istoria epidemiologiei ca "marea experienţă românească de vaccinare" (n.25.11.1863).

1937 - S-a născut Billie Jo Spears, cântăreaţă country americană).

1938 - S-a născut Jack Jones, cântăreţ american.

1938 - S-a născut Allen Toussaint, cântăreţ, pianist, compozitor şi producător american.

1941 - S-a născut actriţa americană Faye Dunaway ("Bonnie şi Clyde" - Premiul Academiei Britanice, 1967; "Chinatown" - Premiul Oscar, 1976; "Reţeaua" - Premiul Oscar, 1976; "Columbo" - Premiul Emmy; "Don Juan de Marco").

1953 - S-a născut Victor Socaciu, solist vocal folk-pop, instrumentist.

1956 - S-a născut Bob Bradbury, vocalist şi compozitor britanic (Hello).

1957 - A murit actorul american Humphrey Bogart ("Regina africană", "Casablanca", "Calea cea grea") (n.23.01.1899).



1959 - S-a născut Geoff Tate, vocalist, clăpar şi compozitor american (Queensryche).

1961 - S-a născut Mike Tramp, vocalist şi compozitor american (White Lion).

1963 - A murit G.F.Ciauşu, folclorist, cunoscut îndeosebi prin studiul etnografic comparatist "Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi nouă" (1914), distins de Academia Româna cu premiul "Adamachi" (n.28.05.1889).

1968 - S-a născut L.L. Cool J. (James Todd Smith), rapper şi autor american.

1969 - A murit A. Marţian Pop, actor şi regizor al Teatrului National din Bucureşti ("Năbădăile Cleopatrei", "Tudor") (n.06.06.1897).

1977 - A murit actorul britanic Peter Finch, detinător, în 1977, al Premiului Oscar pentru rolul din filmul “Network” (n.28.09.1916).

1982 - S-a născut Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (“Conceptul de literatură veche”, “Retorica şi neoretorica”) (n.04.04.1915).

1994 - A fost semnată "Declaraţia de la Moscova" cu prilejul primei vizite oficiale a preşedintelui SUA, Bill Clinton, în Rusia: pentru prima oară de la începutul erei nucleare, comanda operativă a forţelor nucleare din cele două state va avea în vedere că SUA şi Rusia nu mai sînt inamici.

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10.000 de mineri îşi dau acordul în scris pentru a veni la Bucureşti.

2006 - A murit Shelley Winters, actriţă de film căreia i s-a decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin în filmele ''Jurnalul Annei Frank'' (1959) şi ''A Patch of Blue'' (1965) (n.18.08.1922).

Carmen, felicitari pentru modul in care intreti acest topic.
Din tot sufletul iti multumesc!

multumesc G! mi-a placut ideea ta si de aceea incerc sa caut in fiecare zi cate ceva.mi-ar fi placut sa mai vina si alte fete cu diferite materiale despre oameni celebri si romani deosebiti.

DINTRE SUTE DE CATARGE

de.Mihai Eminescu

Dintre sute de catarge
Care lasã malurile,
Câte oare le vor sparge
Vânturile, valurile?

Dintre pasãri cãlãtoare,
Ce strãbat pãmânturile,
Câte-o sã le 'nnece oare
Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul
Fie idealurile,
Te urmeazã în tot locul
Vânturile, valurile.

Ne 'nþeles rãmâne gândul
Ce-þi strãbate cânturile,
Sboarã vecinic, îngânându-l
Valurile, vânturile.

S-a intamplat azi!


1885 - Apare noul organ de presă junimist "România liberă", ce reflectă grupul junimist intrat în Camere la alegerile din noiembrie 1884.

1911 - S-a născut economistul american George Joseph Stigler, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1982.

1920 - Intră în vigoare un amendament la Constituţia SUA care interzice
fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice ("Legea prohibiţiei"), în vigoare pînă la 05.12.1933.

1937 - S-a născut Bob Bogle, basist, chitarist şi compozitor american (The Ventures).

1940 - S-a născut actriţa Melania Ursu ("Pădureanca", "Mere roşii", "Flăcări pe comori").

1942 - S-a născut prozatorul şi eseistul Aurel Dragoş Munteanu, stabilit în SUA din 1994 ("După-amiaza neliniştită", "Scarabeul sacru", "Oraş în profil", "Opera şi destinul scriitorului").



1942 - S-a născut William Francis, clăpar american (Dr. Hook & The Medicine Show).

1942 - S-a născut Barbara Lynn (Barbara Lynn Ozen), cântăreţă, chitaristă şi compozitoare R&B americană.

1944 - S-a născut Jim Stafford, cântăreţ, chitarist şi compozitor country/pop american.

1944 - S-a născut Radu Boruzescu, scenograf. Din 1975, este stabilit în Franţa. A obţinut Premiul ACIN pentru filmul "Felix şi Otilia" în 1972.

1945 - În urma Convenţiei de Armistiţiu, care stabilea, la articolul 11, reparaţiile de război datorate de România Uniunii Sovietice (300 de milioane de dolari), s-a semnat Convenţia economică "asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România Uniunii Sovietice prin operaţiunile militare şi ocuparea teritoriului sovietic".

1946 - George Călinescu începe, la Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti, cursul "Istoria literară ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică" cu lecţia de deschidere intitulată "Sensul clasicismului".

1946 - S-a născut Ronnie Milsap, cântăreţ, pianist şi chitarist country american.




1948 - S-a născut actriţa Catrinel Paraschivescu ("Lisca", "Baloane de curcubeu").

1948 - Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală bulgaro-română.

1948 - S-a născut regizorul american John Carpenter.

1951 - S-a născut actorul Radu Gheorghe ("Grăbeşte-te încet", "Rămăşagul").

1957 - A murit Arturo Toscanini, unul dintre cei mai mari dirijori din prima jumătate a secolului XX. A condus mai multe orchestre celebre (La Scala, Milano; Metropolitan Opera şi Filarmonica, New York), a format National Broadcasting Company Orchestra (n.25.03.1867).

1959 - S-a născut Sade (Helen Folasade Adu), cântăreaţă şi compozitoare nigeriană.



1961 - A fost asasinat omul politic Patrice Lumumba din Republica Democratică Congo (n.02.07.1925).

1962 - S-a născut Paul Webb, basist american (Talk Talk).

1964 - S-a născut Ionuţ Calotă (Floare Albastră).

1965 - Reprezentanţele diplomatice ale României şi Danemarcei sînt ridicate la nivel de ambasadă.

1969 - Studentul Jan Palach, în vîrstă de 20 de ani, îşi dă foc, la Praga, pentru a protesta împotriva invaziei armatei sovietice în Cehoslovacia.

1981 - A murit actorul Cornel Coman ("Buzduganul cu trei peceţi", "Ecaterina Teodoroiu", "Cireşarii") (n.14.06.1936).

1991 - Lansarea operaţiunii "Furtună în deşert" (ora 3.00, ora Bagdadului) pentru eliberarea Kuwaitului, invadat la 02.08.1990 de Irak. Are loc primul atac aerian declanşat de coaliţia internaţională (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuwait) împotriva Irakului.

2000 - Eclipsă totală de soare. Vizibilitate maximă: SUA, Canada, America de Sud.

Spiru Haret


A invățat la Dorohoi, Iași, apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a petrecut cinci ani din șapte intern.
Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională , din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator , predând trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885. Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât geometria analitică.
Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artileri și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.

Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale. Din 1879 se face cunoscut drept "om al școlii", urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.

S-a intamplat azi!

1689 - S-a născut Charles Louis de Secondat Montesquieu, scriitor şi filosof reprezentativ al iluminismului francez.

1799 - Francezul Louis Robert primeşte brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalaţie de produs hîrtie.

1821 - A murit Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Ţara Românească.

1821 - Începutul Revoluţiei de la 1821. Marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar şi ai Eteriei, încheie o înţelegere cu Tudor Vladimirescu, prin care îi făgăduiesc slugerului să-i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.

1841 - S-a născut Emmanuel Alexis Chabrier, compozitor şi pianist francez (m.13.09.1894).

1844 - La Iasi, se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri, "Iorgu de la Sadagura", prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei româneşti.

1847 - Franz Liszt concertează la Iaşi, în casa vistiernicului Alecu Balş, unde face cunoştinţă cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri.

1848 - S-a născut Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar ("Moara cu noroc", "Popa Tanda", "Mara", "Fata de birău") (m.17.08.1925).

1859 - A murit inventatorul american Alfred Vail, cel care a efectuat o primă demonstraţie a unui cod telegrafic bazat pe sistemul inventat de Samuel Morse (n.25.09.1807).



1860 - Înfiinţarea Liceului Gheorghe Lazăr din Bucureşti.

1862 - A murit John Tyler, cel de-al 10-lea preşedinte al SUA (1841-1845) (n.29.03.1790).

1867 - S-a născut poetul nicaraguan Rubén Dario (Felix Ruben Garcia Sarmianto) (m.06.02.1916).

1878 - Spiru Haret îşi ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.

1879 - La Teatrul Naţional din Bucureşti, are loc premiera comediei "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale.

1892 - S-a născut actorul american Oliver Hardy (Bran din celebrul cuplu Stan şi Bran).

1892 - S-a născut actorul american Oliver Hardy (celebrul “Bran”). Cuplul Oliver Hardy - Stan Laurel cunoaşte o mare şi nestinsă celebritate mondială, deţinând timp de douăzeci de ani supremaţia în comedia de tip slapstick (m.07.08.1957).

1898 - S-a născut F. Brunea-Fox, prozator şi jurnalist, colaborator la reviste de avangardă ("75HP", "unu") (m.12.06.1977).

1904 - S-a născut actorul american Cary Grant ("Acest adevăr sacru", "Şarada").




1911 - Americanul Elly, pilotînd un avion "Curtis", reuşeşte prima aterizare pe o navă, cuirasatul "Pennsylvania".

1911 - S-a născut Nicu Caranica, poet, dramaturg şi eseist.

1916 - S-a născut Silviu Brucan (Saul Bruckner), om politic comunist şi politolog (m.14.09.2006).

1919 - Delegaţia română formată din I.I.C.Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinţei de pace de la Paris.

1926 - A murit compozitorul George Cavadia ("Euphrosine", "Două roze", "Dor de răzbunare").

1936 - A murit scriitorul britanic Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907 ("Cărţile junglei") (n.30.12.1865).

1943 - S-a născut poetul Dan Rotaru.

1944 - A murit filosoful francez Leon Brunschwicg, membru de onoare străin al Academiei Române (n.10.11.1869).

1953 - A murit Mihai Costăchescu, istoric şi editor de documente feudale slavo-române, folclorist ("Cîntece populare româneşti").



1955 - S-a născut Kevin Costner, actor şi regizor american, căruia i s-a decernat Premiul Oscar pentru regia filmului "Dansînd cu lupii" ("Bodyguard", "Waterworld", "Mesaj în sticlă").

1968 - Marin Sorescu publică piesa "Iona".

1970 - A murit Ion Creţu, istoric literar şi traducător (n.20.10.1893).

1979 - S-a născut chitaristul Gabriel Maga.

1987 - A murit Renato Guttuso, pictor italian, fondator al grupării Fronte delle Arti („Răstignirea”, „Norul roşu”, „Culcuşul vrăjitoarelor”) (n.02.01.1912).

1990 - Decretul Lege nr.30 al CFSN privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.

1999 - A murit Marian Papahagi, filolog, director al Centrului Cultural Român de la Roma, coautor la "Dicţionarul esenţial al scriitorilor români" ("Exerciţii de lectură", "Eminescu sau despre Absolut", "Literatura braziliană") (n.14.10.1948).

1999 - Are loc inaugurarea, la Bucureşti, a Centrului de Formare Diplomatică şi Relaţii Internaţionale (CFDRI). În cuvîntul de deschidere, ministrul de Externe Andrei Pleşu a precizat că şcoala este menită "să producă diplomaţi eficienţi, funcţionari al căror singur partid este România, după cum spunea un diplomat înainte de război".

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10.000 de mineri încep un marş spre Bucureşti.

Ioan Slavici, scriitor român

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848 la Șiria, județul Arad — d. 17 august 1925 la Crucea de Jos, în apropiere de Panciu, județul Vrancea) a fost un scriitor și jurnalist român. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei.

Frecventeaza şcoala "greco-ortodoxă" din satul natal, avîndu-l dascăl pe D. Vostinari. Urmează Liceul din Arad, stînd la gazdă precum eroii săi din Budulea Taichii. Susţine bacalaureatul la Satu-Mare, iar în toamnă se înscrie la Universitatea din Budapesta. În ianuarie e bolnav, întrerupe facultatea şi revine la Siria. Se mai înscrie şi la Universitatea din Viena (aprilie), dar în august îl aflam în funcţia de secretar al notarului din Cumlaus.

În toamna e din nou la Viena, în armată, urmînd şi Facultatea de Drept. Acum se împrieteneşte, pentru toată viaţa, cu Eminescu, student şi el în capitala Imperiului hasbsburgic. Fireşte, vorbea cursiv limbile germană si maghiară. Îşi ia "examenul de stat".

Debutează la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). În vara, împreuna cu Eminescu, organizează serbarea panromânească de la Putna astfel punînd bazele Societății Academice Sociale Literare România Jună.

La finalul anului 1874, se stabilește la București, unde este secretar al Comisiei Colecției Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. Împreună cu I. L. Caragiale și G. Coșbuc, editează revista Vatra. În timpul primului război mondial, colaborează la ziarele Ziua și Gazeta Bucureștilor.

În anul 1875 se căsătoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Călătoreşte la Viena şi Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureşti.

Cîţiva ani mai tîrziu, din cauza unor articole în care revendica drepturile românilor, e închis de către autorităţile maghiare, dar curtea de juri îl eliberează. Divorţează de prima soţie Ecaterina. Se căsătoreşte, la Sibiu, cu Eleonora Tănăsescu, în toamna născîndu-i-se primul baiat, Titu Liviu, în total avînd şase copii. În urma unui proces de presă e condamnat la 3 zile închisoare.

În anul 1892 devine cetăţean român, iar în anul 1903 primeşte premiul Academiei Române. Mai tîrziu este arestat şi închis la Fortul Domneşti, apoi la hotelul "Luvru". În timpul ocupaţiei germane, scrie articole de orientare progermană.

În 1919 la încheierea păcii şi întoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand şi a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat şi condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelaşi an. Totuşi din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu duşmănie.

Slavici și-a exprimat păreri antisemite, spunînd în lucrarea sa Soll și Haben—Chestiunea Evreilor din România că evreii sunt o boală, și că ar trebui aruncați în Dunăre.

Bolnav şi obosit de viaţă agitată, cu procese şi detenţii în puşcării, se refugiază la fiica sa, care traia la Panciu, în podgoria asemănătoare cu Siria natală. La 17 august trece în lumea umbrelor, înmormîntat la schitul Brazi.

Slavici ne-a lăsat una din cele mai autentice şi mai profunde opere memorialistice. Prin nuvelele, romanele şi memorialistica sa, Slavici este, alături de ceilalţi clasici, scriitorul care a avut o contribuţie decisivă la aşezarea literaturii noastre în făgaşul modernităţii, întemeietor al realismului nostru modern, Slavici va fi punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic.

Dacă Eminescu e începătorul poeziei române moderne, iar Caragiale al teatrului, Slavici este, alături de Creangă, cel care a pus bazele prozei noastre moderne, respectiv ale romanului.

S-a intamplat azi!

1629 - A murit mitropolitul Anastasie Crimca (n.1560).

1736 - S-a născut fizicianul britanic James Watt, inventatorul maşinii cu abur (m.19.08.1819).

1737 - S–a născut scriitorul francez Jacques–Henri Bernardin de Saint–Pierre, precursor al romantismului; a scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia” (m.21.01.1814).

1737 - S-a născut scriitorul francez Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre.

1798 - S-a născut Auguste Comte, filosof şi sociolog francez ("Curs de filosofie pozitivă") (m.1857).

1809 - S-a născut scriitorul american Edgar Allan Poe (m.07.10.1849).

1839 - S-a născut pictorul francez Paul Cézanne (m.22.10.1906).

1889 - Statul român devine proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 km.



1889 - S-a născut poetul Artur Enăşescu, numit de criticul Perpessicius "parnasian al boemei" (m.04.12.1942).

1890 - S-a născut fizicianul Ştefan Procopiu, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi, membru al Academiei Române, desemnat în două rînduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel (m.22.08.1972).

1903 - S-a născut compozitorul german Boris Blacher (m.30.01.1975).

1905 - A murit medicul Iacob Felix, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române (n.06.01.1832).

1911 - S-a născut Charles Delaunay, muzicolog frnacez, specialist în jazz, director al revistei "Jazz-hot".

1919 - S-a născut pictorul Bălaşa Ionescu.

1921 - S-a născut prozatorul Ion Istrati (m.24.01.1977).

1923 - S-a născut Markus Wolf, cel mai cunoscut spion al fostei RDG; a condus serviciile de informaţii din cadrul Securităţii de Stat (STASI) între anii 1958-1987, supranumit „omul fără faţă”, deoarece Occidentul nu a dispus de o imagine fotografică a acestuia decât în anii '80 (m. 09.11.2006).

1942 - S-a născut actriţa Daniela Anencov („Matiaş Gâscarul”, „Scufiţa roşie”, „Capra cu trei iezi”, „Azilul de noapte”).




1943 - S-a născut cîntăreaţa americană Janis Joplin (m.04.10.1970).

1946 - S-a născut Dolly Parton, cîntăreaţă şi actriţă americană.

1946 - A fost creat, la Tokio, Tribunalul militar internaţional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi. Prima sentinţă a fost pronunţată la 04.11.1948.

1949 - S-a născut cîntăreţul britanic Robert Palmer.

1950 - S-a născut poetul Corneliu Popel ("Cerul în apă", "Elogiul înţelepciunii") (m.18.06.1978).

1951 - A murit C.C.Nottara, compozitor şi violonist, critic muzical. A fost membru fondator şi dirijor al Orchestrei Municipiului Bucureşti (1929-1939), dirijor al Orchestrei Radio (1933-1938) şi membru fondator al Societăţii compozitorilor români (1940). A fondat cvartetul Nottara (1914), preluat de stat în 1924. A compus muzică de teatru (""La drumul mare", "Se face ziuă"), muzică vocal-simfonică ("Satira III Mircea şi Baiazid"), muzică simfonică ("Poem pentru vioară şi orchestră" - Premiul George Enescu, 1920) (n.1890).

1952 - S-a născut poetul Marin Constantin.

1957 - A murit Barbu Lăzăreanu, istoric, critic literar şi bibliograf (n.05.10.1881).



1964 - A murit scriitorul Constantin Argeşanu ("Pilot fără noroc", "Ţambalul lui Chiron") (n.21.12.1894).

1973 - A murit istoricul Romulus Cândea, membru corespondent al Academiei Române. A întemeiat Institutul de istorie şi limbă al Universitatii din Cernăuţi. (n.07.10.1886).

1977 - A murit Dona Barta, regizor de film documentar.

1981 - A murit Catinca Ralea, realizatoare de emisiuni radio-TV.

1985 - A murit prozatorul Ovid Aron Densuşianu (n.22.03.1904).

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. După forţarea barajului din Defileul Jiului, minerii intra în Tîrgu Jiu. Armata avertizează ca va interveni "dacă forţele de ordine nu ar reuşi să controleze situaţia". Preşedintele Constantinescu anunţă că autorităţile sînt hotărîte să împiedice repetarea descinderilor minerilor în Capitală din 1990 şi 1991. Minerii refuză să negocieze cu o comisie guvernamentală desemnată în acest sens.

2000 - A murit Bettino Craxi, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Italiei în perioada 1983-1987 (n.02.02.1934).

2000 - A murit actriţa americană Hedy Lamarr, o Sharon Stone avant la lettre, consideartă în anii 30 cea mai frumoasă femeie din lume. A turnat mai mult de 30 de filme (“Samson şi Dalila” de Cecil B. De Mill –1949), dar din anii 50 n-a mai filmat deloc. În schimb, în 1980, l-a dat în judecată pe Mel Brooks pentru că acesta i-a parodiat numele în filmul “Şei în flăcări” (n.1916).

2001 - A murit filologul Emil Turdeanu, membru de onoare al Academiei Române, editor a două prestigioase reviste ale exilului românesc: "Revue des etudes roumaine" şi "Fiinţa românească" (n.10.11.1911).

2003 - A murit jurnalista Françoise Giraud, cofondatoare a revistei ”L´Express” şi om politic. Giraud este inventatoarea expresiei „la nouvelle vague” pentru cinematografia franceză.

S-a intamplat azi!



1814 - S-a născut pictorul francez Jean-François Millet.

1818 - A murit scriitorul Dimitrie Ţichindeal, autor al primei culegeri de fabule în limba română, "Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii" (n.1775).

1872 - S-a născut pictorul Ştefan Popescu. Maniera picturii sale se aseamănă impresionismului german, prin caracterul veridic, calmul atmosferei, seriozitatea meşteşugului artistic.

1880 - Apare, la Bucureşti, revista "Literatorul" (pînă în 1919, cu întreruperi şi schimbări de titlu), sub conducerea lui Alexandru Macedonski.

1884 - Ia fiinţă, din iniţiativa lui Spiru Haret, "Casa pentru ajutorul şcoalelor".

1907 - A murit chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev, care a descoperit legea periodicităţii şi a conceput clasificarea periodică a elementelor chimice (n.07.02.1834).

1918 - S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist şi traducător (m.11.09.1985).

1920 - Guvernele României, Cehoslovaciei şi Regatului sîrbilor, croaţilor şi slovenilor cer Conferinţei ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că ei nu vor tolera o asemenea tentativă.

1920 - S-a născut regizorul italian Federico Fellini ("La Strada", "La Dolce Vita", "Nopţile Cabiriei", "Opt şi jumătate") (m.1993).


1928 - Are loc premiera filmului "Năpasta", după I.L. Caragiale.

1928 - S-a născut geologul Dan Rădulescu, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române.

1929 - SUA şi Canada au adoptat un plan de protejare a cascadei Niagara.

1931 - S-a născut prozatorul şi publicistul Vasile Băran ("Călcîiul lui Ahile", "Cocorii de iarnă").

1932 - A murit istoricul german Conrad Antonius Cichorius, membru de onoare străin al Academiei Române (n.25.05.1863).

1941 - S-a hotărît militarizarea instituţiilor, întreprinderilor de stat şi particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor armatei.

1942 - Conferinţa de la Wansee: este adoptat planul de exterminare a evreilor din Europa.

1943 - A murit Pericle Papahagi, filolog, lingvist şi folclorist (n.20.10.1872).

1945 - S-a născut publicistul Adrian Grăjdean ("Radiografii subiective").




1946 - S-a născut regizorul american David Linch („Catifeaua albastră”, „Twin Peeks”).

1947 - SUA semnează Tratatul de pace cu România.

1949 - S-a născut poetul şi publicistul Constantin Pricop ("Viaţa fără sentimente", "Marginea şi centrul").

1950 - Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv la Ierusalim. De atunci, instituţiile centrale şi ale administraţiei de stat se află în Ierusalimul de Vest. România, asemenea altor state, nu recumoaşte acest act şi îşi menţine misiunea diplomatică la Tel Aviv.

1957 - A murit atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (Atena).

1958 - S-a născut actorul american Lorenzo Lamas.

1969 - Richard Nixon este instalat ca preşedinte al SUA.

1975 - S–a născut Vlad Cernea, membru al grupului Class.

1978 - S-a născut Cristina Flutur, actriţă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.



1984 - A murit înotătorul şi actorul american Jonny Weissmuller, care a jucat în filmul „Tarzan”. A obţinut cinci medalii olimpice (Olimpiadele din 1924 şi 1928) (n.02.06.1904).

1986 - A murit Jaroslav Seifert, poet si publicist ceh; a militat pentru apararea scriitorilor persecutati politic si a fost unul dintre semnatarii Cartei 77; a primit Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1984 (n.23.10.1901).

1990 - A murit actriţa americană Barbara Stanwyck ("Pe drumul sălbatic", "Crimă pasională") (n.16.07.1902).

1992 - Biblioteca Americană din Bucureşti devine Centrul Cultural American.

1993 - Democratul Bill Clinton a depus jurămîntul, fiind învestit drept al 42-lea preşedinte al SUA.

1996 - Primele alegeri generale libere organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome, Cisiordania, Fîşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat a fost ales în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene. Depune jurămîntul în această calitate la 12.02.1996.

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. Minerii părăsesc Târgu Jiu în direcţia Bucureşti. Preşedintele convoacă parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiţia ca minerii să se oprească. Aceştia sînt gata să discute, dar numai cu primul ministru. În jurul orei 18, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează.

2001 - A murit Mircea Chiriţoiu, arhivist şi istoric de la Arhivele Militare Române.

2001 - Încheierea mandatului lui Bill Clinton ca preşedinte al SUA. Noul preşedinte al SUA, George W. Bush Jr., îşi preia prerogativele, ca cel de-al 43-lea preşedinte al SUA.

2003 - Irakul refuză survolarea teritoriului de către avioane aericane de spionaj U2.

S-a intamplat azi!


1725 - S-a născut scriitorul Matei Milu (m.1801).

1805 - S-a născut Aaron Florian, istoric. A realizat prima periodizare şi a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor) (m.12.07.1887).

1814 - A murit scriitorul francez Jacques–Henri Bernardin de Saint–Pierre, precursor al romantismului; a scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia” (n.19.01.1737).

1821 - S-a născut Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic şi membru fondator al Academiei Române (m.21.01.1907).

1821 - S-a născut Vincentiu Babeş, publicist, om politic şi membru fondator al Societăţii Academice Române.

1848 - La Alba Iulia, apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului Andrei Şaguna.

1851 - A murit Gustav Albert Lortzing, actor, compozitor, cîntăreţ si dirijor german (operele comice: "Braconierul", "Ţar şi teslar", "Armurierul") (n.1801).

1852 - S-a născut preotul Vasile Lucaciu, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania (m.29.11.1922).

1872 - A murit poetul austriac Franz Grillaparzer (n.15.01.1791).

1885 - S-a născut scriitorul George Vâlsan (m.1935).

1892 - A murit John Couch Adams, matematician si astronom englez, unul dintre descoperitorii planetei Neptun (n.1819).

1898 - S-a născut G.I.Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei
Române. A murit în închisoare, la Sighetul Marmaţiei, la 24.04.1953.



1900 - S-a născut profesorul şi balcanologul Victor Papacostea (m.20.06.1962).

1905 - S-a născut celebrul designer francez Christian Dior.

1906 - S-a născut Oleg Antonov, cunoscut constructor rus de avioane (m.1984).

1907 - A murit Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic şi membru fondator al Academiei Române (n.21.01.1821).

1907 - A murit filologul italian Graziadio Isaia Ascoli, membru de onoare străin al Academiei Române.

1917 - S-a născut Silvian Iosifescu, critic şi teoretician literar, traducător.

1918 - A murit mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly de Apsa (n.1841).

1919 - Adunarea Constituantă, convocată la Dublin, proclamă Irlanda republică independentă. Este format un guvern naţional irlandez. Eamon de Valera este numit preşedintele Republicii Irlanda şi şeful guvernului.

1920 - S-a născut Viorel Ban, prim solist al Operei Române.

1921 - Crearea Partidului Comunist Italian, la Livorno.

1921 - S-a născut scriitorul Alexandru Sever.

1924 - S–a născut comicul britanic Benny Hill (m.18.04.1992).

1924 - S–a născut actorul american Aristotle (Telly) Savalas (m.22.01.1994).




1924 - A murit Vladimir Ilici Lenin, principalul teoretician al doctrinei care îi poartă numele, leninismul. Lenin a preconizat o disociere strictă între partid şi clasa muncitoare, creînd astfel premisa pentru instituirea dictaturii comuniştilor. Cu toate că ideologia propusă de Lenin şi-a aflat o largă răspîndire, revoluţia mondiala, pe care acesta o propovăduia, a rămas nerealizată (n.22.04.1870).

1924 - S-a născut actorul american Telly Savalas ("Kojak") (m.22.01.1994).

1927 - S-a născut Petru Creţia, poet, eseist şi traducător (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”) (m.16.04.1997).

1936 - S-a născut Snooks Eaglin, bluesman american.

1941 - S-a născut Ritchie Havens, cântăreţ şi chitarist american.

1941 - S-a născut Mac Davis, cântăreţ, chitarist şi compozitor american.

1941 - S-a născut tenorul spaniol Placido Domingo.

1941 - Mişcarea legionară organizează o rebeliune armată, prin care urmăreşte înlăturarea conducătorului statului, generalul Ion Antonescu, şi preluarea întregii puteri în stat. Legionarii atacă şi ucid soldaţi, provoacă masacre în rîndul populaţiei, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii, mişcarea legionară este înlaturată de la putere şi interzisă, puterea concentrîndu-se în mîinile generalului Antonescu.

1942 - S-a născut scriitorul Grigore Albu Gral.

1942 - S-a născut Edwin Starr (Charles Hatcher), cântăreţ şi compozitor soul american.

1945 - S-a născut Kristian Schultze, clăpar german (Passport, Snowball).

1947 - S-a născut Pye Hastings, chitarist şi vocalist britanic (Caravan).



1950 - S-a născut Billy Ocean (Leslie Sebastian Charles), cântăreţ şi compozitor american.

1950 - A murit scriitorul britanic George Orwell ("Ferma animalelor", "1984", "O gură de aer", "Omagiul Cataloniei") (n.25.06.1903).

1954 - Primul submarin nuclear american, "USS Nautilus", este lansat la apă.

1957 - S-a născut actriţa americană Geena Davis.

1959 - A murit Cecil de Mille, regizor şi producător american (“Sunset Boulevard”, “The Greatest Show on Earth”, “The Ten Commendments”) (n.12.08.1881).

1963 - S-a născut Doru Borobeică (Iris).

1964 - Eugene Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze ("Nu", "Scaunele", "Neînţelegerea").

1966 - A murit prozatorul Mihail Lungianu (n.13.12.1876).

1972 - La Bucureşti, s-a deschis reprezentanţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

1991 - S-a deschis, la Bucureşti, Oficiul UNICEF.

1998 - Papa Ioan Paul al II-lea soseşte în vizită la Havana, pentru prima dată în Cuba (21.01-25.01.1998).

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. La Bucureşti, are loc o conferinţă de presă comună a GDS, Alianţa Civică, AFDPR, LADO, Asociaţia victimelor mineriadelor 1990-1991, la care se face publică hotărîrea de a se organiza un marş de protest faţă de manifestările minerilor la 22.01.1999. La Timişoara, peste o mie de reprezentanţi ai societăţii civile organizează un miting de protest. La ora 15, minerii forţează barajul de la Costeşti, pe care după o oră îl sparg.

2004 - A murit Dinu Adameşteanu, arheolog italian de origine română, membru al Academiei Române. El este cel care a contribuit decisiv la descoperirea siturilor de la Histria, a cetăţii Heracleea şi cel care a revoluţionat tehnicile de studiu în domeniu (n.25.03.1913).

Petru Cretia

Petru Creția (n. 21 ianuarie 1927, Cluj, actualmente Cluj-Napoca – d. 14 aprilie 1997, București) a fost un profesor de limba greacă, editor al lui Platon, autor, eminescolog, filosof, eseist și traducător român.


A urmat Facultatea de Limbi Clasice în cadrul Universității București, luându-și licența în 1951. Din 1952 până în 1971 urmează o carieră universitară: este asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde ține cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesor la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 editează, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 coordonează, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

Dinu Adamesteanu

Naţionalitate român
Născut 25 aprilie 1913, Toporu, judeţul Galaţi
Decedat 21 ianuarie 2004, Italia
Ocupaţie arheolog
Membru de onoare
al Academiei Române
Ales 10 noiembrie 1992


Dinu Adameşteanu (n. 25 aprilie 1913, Toporu, judeţul Galaţi - d. 21 ianuarie 2004, Italia) a fost arheolog italian de origine română, membru de onoare străin al Academiei Române.
Studiile

A absolvit cursurile Seminarului Central, ale Liceului Sfântul Sava şi ale Facultăţii de Litere din Bucureşti.
Între 1939-1942 a studiat la Şcoala Română din Roma. În 1945 a devenit licenţiat al Facultăţii de Litere din Roma.
Activitatea

Între 1942-1946 a fost bibliotecar al Şcolii Române din Roma. Între 1946-1949 a reorganizat Institutul Arheologic German din Roma. Între 1949-1950 a condus publicaţia "Fasti archaelogici".
A fost fondator şi director, între 1958-1964, al Aerofototecii Arheologice Naţionale din Roma.
În 1971 a devenit doctor docent şi profesor la Universitatea din Lecce. A fost director al Departamentului de Arheologie şi Istorie Antică şi vicepreşedinte al Institutului de Istorie şi Arheologie Magna Graecia. A fost membru al Institutului Italian de Studii Etrusce, al Institutului Italian de Pre- şi Protoistorie, al Academiei Britanice din Roma, al Institutului German de Arheologie, al Societăţii de Studii Latine din Paris.
A fost doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti.
A fost ales membru de onoare străin al Academiei Române la 10 noiembrie 1992.

S-a intamplat azi!

1561 - S-a născut filosoful britanic Francis Bacon (“Noul Organon”) (m.09.04.1626).

1729 - S-a născut Gotthold Ephraim Lessing, scriitor şi filosof. A formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii ("Nathan Înţeleptul", "Laokoon sau despre graniţele picturii şi ale poeziei") (m.15.02.1781).

1775 - S-a născut Andre Marie Ampere, fizician şi matematician francez.

1788 - S-a născut poetul britanic George Noel Gordon, lord Byron ("Ghiaurul", "Don Juan", "Manfred", "Cain") (m.19.04.1824).

1788 - S-a născut poetul englez George Gordon Byron (m.1824).

1849 - S-a născut scriitorul suedez August Strindberg ("Domnişoara Julia", "Dansul morţii", "Camera roşie") (m.14.05.1912).

1862 - Se formează primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu.

1869 - S-a născut Demostene Russo, istoric, specialist în bizantinologie şi critica textelor (m.05.10.1938).

1879 - S-a născut Charles Drouhet, istoric literar (m.08.01.1940).

1879 - S-a născut Francis Picabia, pictor francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului si al artei abstracte (m.1953).


1891 - S-a născut Antonio Gramsci, militant de seamă al mişcării muncitoreşti italiene şi internaţionale (m.1937).

1895 - S-a născut Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician şi cronicar plastic. A ilustrat volume de poezii de Ion Minulescu şi Tudor Arghezi (m.05.11.1979).

1901 - A murit Regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi Împărăteasă a Indiilor (1876-1901) (n.24.05.1819).

1907 - A murit Vicentiu Babeş, deputat al românilor din Banat în Parlamentul din Budapesta, om politic, gazetar.

1907 - S-a născut scriitoarea Valeria Sadoveanu (m.28.07.1985).

1911 - S-a născut Bruno Kreisky, primul cancelar federal social-democrat al Austriei, în perioada 1970-1983. Prin angajamentul său în politica de promovare a păcii în Orientul Apropiat şi în relaţiile Est-Vest, a atras respectul întregii comunităţi internaţionale asupra ţării sale, o apreciere care s-a materializat prin alegerea capitalei Austriei, Viena, ca unul dintre sediile oficiale ale ONU (m.29.07.1990).

1916 - S-a născut compozitorul francez Henri Dutilleux (baletul "Lupul").

1922 - A murit Papa Benedict al XV-lea (Giacomo della Chiesa), recunoscut ca un papă al dreptăţii, prin eforturile susţinute pentru menţinerea păcii (n.21.11.1854).

1922 - A murit Frederick Bajer, om politic şi publicist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n.21.04.1852).

1936 - S-a născut actorul şi regizorul George Motoi, director al Teatrului "Maria Filotti" din Brăila ("Chira Chiralina", "Terente-regele bălţilor").




1936 - S-a născut poetul Mihai Negulescu ("Ceramica regăsită", "Secunda în milenii").

1940 - S-a născut Addie "Micki" Harris, vocalistă amerocană (The Shirelles).

1947 - S-a născut Malcolm MacLaren, manager, compozitor şi producător britanic (Sex Pistols).

1949 - S-a născut Nigel Pegrum, baterist britanic (Gnidrolog, Steeleye Span).

1949 - S-a născut Steve Perry, vocalist şi compozitor american (Journey).

1949 - S-a născut James P. Pennington, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Exile).

1950 - S-a născut Graeme John Douglas, chitarist, clăpar şi compozitor britanic (Kursaal Flyers).

1957 - S-a născut prinţesa Caroline de Monaco, primul copil al familiei regale.

1960 - S–a născut Michael Hutchence, solistul australian al grupului INXS (m.01.11.1997).

1973 - A murit Lyndon Baines Johnson, al 36-lea preşedinte al SUA (1963-1969).



1992 - Agenţia rusă de presă TASS (înfiinţată la 25.07.1925) devine ITARTASS.

1993 - Reuniune la nivel înalt la Minsk. Doar 7 state din cele 10 prezente (din fosta URSS) semnează Carta CSI. Se abţin Moldova, Ucraina şi Turkmenistanul, pentru că nu sînt de acord cu crearea unor structuri care să duca la un grad înalt de integrare, în special economică, şi să asigure Rusiei rolul de lider.

1994 - A murit Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (n.08.09.1910).

1994 - A murit actorul american Aristotle (Telly) Savalas (n.21.01.1924).

1994 - A murit Irving B. Kahn, inventator american al teleprompter-ului (n.30.09.1917).

1994 - A murit actorul american Telly Savalas ("Kojak") (n.21.01.1924).

1995 - Israelul marchează împlinirea a 50 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, Polonia.

1999 - A fost semnată, la Bucureşti, Convenţia dintre guvernul român şi cel bulgar privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ şi a titlurilor ştiintifice din cele două state. Legea pentru ratificarea Convenţiei a fost promulgată la 01.11.1999.

1999 - Greva minerilor din valea Jiului. Ora 7: un comunicat al Preşedintiei informează despre instituirea stării de necesitate, în urma hotărîrii CSAT din acea noapte, dacă minerii continuă să se deplaseze în oricare altă direcţie decît Valea Jiului. Ora 9.30: Primul-ministru hotărăşte o deplasare pentru negocieri la Cozia. La ora 14, la Cozia încep negocierile dintre comisia condusă de Radu Vasile şi liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se încheie, primul-ministru declarînd: "Nici o parte nu a cîştigat, în schimb a cîştigat ţara".

2001 - A murit editorul Constantin Tacou, nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost un editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade, fiind un prieten al lor.

2004 - A murit fizicianul Erwin M. Friedlander, membru de onoare al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică în anul 1985 (n.29.05.1925).

S-a intamplat azi!

1465 - Ştefan cel Mare, domn al Moldovei, cucereşte cetatea Chiliei de sub stăpînirea maghiară.

1512 - Începe domnia, în Ţara Românească, a lui Neagoe Basarab (1512-1521).

1549 - A murit Ioan Honterus, umanist sas din Transilvania.

1598 - S-a născut arhitectul francez Francois Mansart, considerat inventatorul mansardei (m.23.09.1666).

1752 - S-a născut Muzio Clementi, compozitor, pianist şi teoretician italian (m.10.03.1832).

1783 - S-a născut scriitorul francez Stendhal - Henri Beyle ("Roşu şi negru", "Mănăstirea din Parma") (m.23.03.1842).

1821 - A început revoluţia populară condusă de Tudor Vladimirescu.

1832 - S-a născut pictorul impresionist francez Edouard Manet ("Dejunul pe iarbă", "Olympia") (m.30.04.1883).

1862 - S-a născut matematicianul german David Hilbert, creatorul geometriei axiomatice şi întemeietor al formalismului logic (m.14.02.1943).

1872 - S-a născut fizicianul francez Paul Langevin; a elaborat metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric (m.09.12.1946).

1881 - S-a născut compozitorul american Samuel Barber (m.09.03.1910).

1883 - A murit Gustave Dore, unul dintre cei mai prolifici ilustratori de cărţi ai sfârşitului de secol 19 (n.06.01.1832).



1888 - A murit dramaturgul francez Eugene Labiche ("O pălărie de pai din Italia") (n.05.05.1815).

1898 - S-a născut regizorul rus Serghei Mihailovici Eisenstein ("Crucişătorul Potemkin", "Ivan cel Groaznic") (m.11.02.1948).

1899 - S-a născut actorul american Humphrey Bogart ("Regina africană", "Casablanca", "Calea cea grea") (m.14.01.1957).

1907 - S-a născut fizicianul japonez Hildeki Yucawa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1949); s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice (m.08.09.1981).

1928 - S-a născut scriitorul Mircea Horia Simionescu.

1928 - S-a născut actriţa franceză Jeanne Moreau. În 1992, i se decernează premiul "Leul de aur" pentru întreaga sa activitate ("Jurnalul unei cameriste", "Moderato cantabile").

1930 - S-a născut gazetarul Adrian Riza (m.05.11.2005).

1931 - A murit balerina rusă Anna Pavlovna Pavlova ("Frumoasa din pădurea adormită", "Silfidele", "Giselle", "Moartea lebedei") (n.12.02.1881).

1931 - A murit balerina rusoaică Anna Pavlova (n.31.01.1881).

1937 - S-a născut poeta şi prozatoarea Elisabeth Păunescu, stabilită din 1980 în SUA ("Sînt numai femeie", "Trăiri în şapte dimensiuni", "Eu şi prietenele mele").

1940 - S-a născut poeta Ileana Mălăncioiu.

1943 - S-a născut Gary Burton, compozitor american de jazz.




1943 - S-a născut Herbert Hildebrandt, basist, vocalist şi compozitor german (Rattles).

1944 - A murit pictorul norvegian Edvard Munch, ale cărui lucrări au prefigurat programul artei expresioniste ("Strigătul") (n.12.12.1863).

1944 - S-a născut Valentin Taşcu, critic literar, de artă şi teatral, poet şi traducător („Elogii”, „Tratat despre iubire”, „Defăimarea bătrâneţii”).

1945 - Armata a 4-a română eliberează oraşul Roznava din Cehoslovacia.

1946 - S-a născut José Arnoldo Alemán Lacayo, preşedintele Republicii Nicaragua.

1946 - Prima reuniune a Consiliului Economic şi Social al ONU.

1947 - S-a născut Megawati Sukarnoputr, preşedintele Republicii Indonezia din 23 iulie 2001.

1947 - A murit pictorul postimpresionist francez Pierre Bonnard ("Nud în faţa căminului", "Corsajul roşu", "Natură moartă în faţa ferestrei", ultima, în colecţia Zambaccian) (n.1867).

1948 - Adunarea Deputaţilor adoptă o nouă lege electorală care exceptează, sub diferite motivaţii, participarea unor categorii importante la vot.

1948 - S-a născut Anita Pointer, vocalistă americană (Pointer Sisters).

1950 - S-a născut Pat Simmons, chitarist, vocalist şi compozitor american (The Doobie Brothers).

1950 - S-a născut Billy Cunningham, basist american (The Box Tops).



1952 - S-a născut Robin Zander, vocalist, chitarist şi compozitor american (Cheap Trick).

1956 - A murit Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film, de origine maghiară; lui i se datorează înflorirea, în anii 30, a cinematografului britanic (n.16.09.1893).

1959 - S-a născut Earl Falconer, basist britanic (UB 40).

1965 - S–a născut Gabriel Giurgiu, realizator de emisiuni de televiziune.

1968 - S-a născut jurnalista Cristina Trepcea.

1989 - A murit Salvador Dali, pictor, grafician şi eseist spaniol (n.11.05.1904).

1990 - CFSN hotărăşte participarea Frontului Salvării Naţionale la alegeri şi amînarea alegerilor pentru 20 mai. Ca urmare, Doina Cornea demisionează din CFSN.

1991 - A fost semnat, la Bucureşti, Acordul de cooperare dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

1996 - A murit Ion Vicol, dirijor, pedagog şi teoretician (n.22.02.1898).

1999 - Greva minerilor din Valea Jiului se încheie prin "pacea de la Cozia". Miron Cozma şi Romeo Beja, liderii minerilor, îl conving pe primul-ministru Radu Vasile să redeschidă minele Dâlja şi Bărbăteni şi să promită o creştere salarială pentru ortaci de 30-35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.

2000 - A murit Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu, personalitate eminentă a chimiei româneşti, membră a Academiei Române (n.01.08.1909).

2004 - A murit Sacha Distel, cântăreţ de succes şi compozitor francez. Printre melodiile care l-au făcut celebru se numără: „La belle de ma vie”, „Toute la pluie tombe sur moi”, „Scoubidou” (n.29.01.1933).

2004 - A murit Helmut Newton, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti fotografi din lume (n.31.10.1920).

Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu


A fost un chimist român, membru titular al Academiei Române.

• 1909 – S-a născut la 15 august la București, în familia învățătorului Ion C. Ciorănescu, inițiatorul învățământului pentru surdo-muți. A mai avut patru frați, matematicianul Nicolae Ciorănescu, poetul Ioan Ciorănescu, Alejandro Ciorănescu și George Ciorănescu.
•1928-1931 – A urmat cursurile Facultății de Fizică și Chimie a Universității din București.
•1936 – Și-a susținut teza de doctorat în chimie cu titlul „Sinteze cu clorură de aluminiu în seria hidrocarburilor alifatice și aliciclice”, sub coordonarea profesorului Costin Nenițescu, căruia îi va deveni colaboratoare și mai apoi, soție. A debutat în învățământul universitar ca și asistent, fiind prima femeie asistent la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene.
•1941 – Devine șef de lucrări la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene.
•1945 - A urmărit elaborarea unor procedee de sinteză a unor medicamente și intermediari pentru industria chimică organică (sulfamide, medicamente antituberculoase, insecticide), contribuind astfel, la realizarea industriei de medicamente de sinteză în România.
•1947-1954 - A fost profesor de chimie organică la Institutul de Petrol și Gaze din București, unde a înființat Laboratorul de chimie organică.
•1949 – Este numită conferențiar la aceeași catedră.
•1957 – Este autoarea primului curs de sinteza medicamentelor la o universitate românească și autoarea primului tratat românesc de Medicamente de sinteză.
•1961-1980 – A obținut rezultate deosebite privind reacțiile de dublă lărgire de ciclu și stereospecificitatea lor, și a realizat sinteza de substanțe cu acțiune antiumorală pornind de la ideea de a grefa o grupă cu acțiune citostatică.
•1962-1977 – Devine profesor la Catedra de chimie organică a Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic București. În 1963 devine membru corespondent al Academiei Române.
•1971-1977 - A fost șef al Catedrei de chimie organică la Institutul Politehnic București. Din 1971 este membră a Academiei Tiberina din Roma și membră a Societății de Chimie din New York.
•1970-1991 – A ocupat funcția de director al Centrului de Chimie Organică al Academiei Române.
•1974 – Devine membru titular al Academiei Române.
•2000 – A încetat din viață pe 23 ianuarie la București, lăsând în urma ei o vastă bibliografie în domeniul chimiei organice și a medicamentelor de sinteză.

UNIREA PRINCIPATELOR - 24 IANUARIE/5 FEBRUARIE 1859 - ZIUA UNIRII

In 24 ianuarie (5 februarie pe stil vechi) poporul roman sarbatoreste in fiecare an Unirea Principatelor.

La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei si Domn al Tarii Romanesti, de cele doua camere de deputati, mai intii de cea de la Iasi, apoi si de cea de la Bucuresti.

"V-am zis ca ea va fi precum Romania o va dori si o va simti", spunea Alexandru Ioan Cuza.



FILE DIN ISTORIA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE:


Unirea cea mult asteptata de veacuri, dupa moartea napraznica a lui Mihai Viteazul, ucis miseleste de unguri in 1601, pe Campia Turdei, se infaptuise.

Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848, care - desi a fost inabusita - a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Din pacate, netinand cont de interesele poporului roman, Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol), in primavara anului 1849, o conventie valabila sapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan, cu acordul Rusiei Tariste.

In cursul anului 1853, s-a declansat Razboiul Crimeii, ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri, iar infrangerea Rusiei a permis ca prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Romane sa treaca sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare, care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor.

Dupa anul 1853 pasoptistii moldoveni si munteni, reintorsi masiv in tara, au organizat o formatiune politica numita "Partida Nationala" si au format Comitete ale Unirii.

Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci cand - pentru prima oara - au fost prezenti si deputati tarani, iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta.

Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii, votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti, prin care se exprima clar vointa de unire.


Dupa mai multe dispute, in Adunarea Electiva a Moldovei, a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - "om nou la legi noi", dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. In Tara Romaneasca Adunarea Electiva - intr-o sedinta secreta datorata agitatiei vremurilor- deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptata in unanimitate. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar.

Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani. Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea sa fiind limitata, insa, numai la durata vietii acestuia.

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara - d. 7 august 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.
„Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara deține obiecte care i-au aparținut.
Badea Cârțan a fost un țăran originar din Cârțișoara (Sibiu), unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viața sa dedicând-o acestui scop.
Într-o vreme în care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârțan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească și cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești. Ajuns de mai multe ori la București, el a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității[A] poporului român. Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârțan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.
„Cum era singur și a nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.
De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim și în atâtea locuri prin țară. Dacă alți călători celebri și-au dedicat viața expedițiilor din dorința de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăți, Badea Cârțan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român și din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârțan a fost cunoscut, îndrăgit, prețuit de bărbații politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.
În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”. Badea Cartan se intoarce la oi dupa fiecare aventura. Dar o alta idee nu-i da pace lui: vrea sa faca negot cu carti. Carti romanesti. N-a putut prima data cand a cerut autorizatie. Pentru ca omul nostru spunea tot ce avea pe suflet si trimisii imparatesti nu prea erau de acord. Pleaca la Vat, unde era inchis Ioan Slavici si, apoi, la Seghedin, unde erau inchisi Memorandistii de la Cluj. Si despre toate simtamintele lui pune pe hartie versuri.

De mentionat că, la Cârtisoara se află Muzeul Etnografic si Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârtan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au apartinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află si un bust al celebrului tăran autodidact, confectionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m si asezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.

S-a intamplat azi!


1732 - S-a născut Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, autorul francez al unor texte de teatru, dintre care două au cucerit o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”. Sub paravanul peripeţiilor ilare, el pune în discuţie un întreg sistem social, contestând privilegiile aristocraţiei.

1849 - S-a născut Gheorghe Cârţan (Badea Cârţan), ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi răspânditor de cărţi româneşti la sate. A călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (m.07.08.1911).

1849 - S-a născut Badea Cîrţan, ţăran român, cel care a călătorit pe jos pînă la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (m.07.08.1911).

1859 - Adunarea Electivă a Ţării Româneşti se pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Al.I.Cuza, realizîndu-se astfel Unirea Principatelor Române.

1862 - Deschiderea primului Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă în mod solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, "Unirea definitivă a Principatelor", iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.

1864 - A apărut Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi.

1866 - A murit Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost profesor de limba şi literatura română şi un animator cultural de prestigiu, avînd o deosebită vocaţie pedagogică. Printre elevii lui s-a numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicată - "La mormîntul lui Arune Pumnul". A alcătuit prima antologie de texte literare româneşti, "Lepturariul românesc" (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), lucrare valoroasă din punct de vedere documentar (n.27.11.1818).

1874 - S-a născut Grigore Tăuşan, filosof, membru de onoare al Academiei Române (m.20.04.1952).

1881 - S-a născut prozatorul Mihail Gaşpar (m.27.11.1929).

1882 - S-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea "Iridenţa Română", care, din 1883, s-a numit "Carpaţi". Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.



1889 - S-a născut scriitorul Victor Eftimiu ("Înşir'te, mărgărite", "Omul care a văzut moartea") (m.27.11.1972).

1890 - S-a născut pictorul Petre Iorgulescu-Yor (m.29.04.1939).

1891 - Îşi începe activitatea, la Bucureşti, "Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor". Din iniţiativa ei, s-a publicat, în limba franceză, memoriul studenţilor universitari români, privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenţia politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou în lume.

1893 - Apare, la Bucureşti, revista umoristică "Moftul român", condusă de I.L.Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

1905 - S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic, cu o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală în registrul comic (Teatrul National din Bucureşti) (filme: "Bădăranii", "Două lozuri", "Steaua fără nume") (m.14.02.1970).

1915 - Apare, la Craiova, revista literară "Drum drept", sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1916 - S-a născut pictoriţa Wanda Sachelarie-Vladimirescu.

1920 - A murit Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian (n.12.07.1884).

1932 - S-a născut actorul Silviu Stănculescu, cu o bogată activitate la Teatrul de Comedie din Bucureşti (filme: "Liceenii", "Mircea", "Trahir") (m.23.10.1998).

1941 - S-a născut istoricul Ioan Scurtu.




1941 - S-a născut cîntăreţul american Neil Diamond.

1944 - S-a născut Cristian Popescu, actor şi solist vocal.

1945 - S-a născut Silviu Angelescu, critic literar şi prozator.

1946 - Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluţie. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

1948 - Începe construcţia Fabricii de confecţii, APACA, din Bucureşti. La 01.05.1948, fabrica începe să producă.

1950 - S-a născut solista de muzică uşoară Stela Enache.

1950 - S-a născut actorul francez Daniel Auteuil.

1956 - S-a născut regizorul Laurenţiu Damian ("Fals tratat de intimitate", "Drumul cîinilor", "Truda pentru cuvînt").

1958 - Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) şi Lewis L. Strauss (SUA), anunţă public reuşita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice uşoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sînt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.

1960 - A murit pianistul elveţian Edwin Fischer (n.06.10.1886).



1960 - S-a născut actriţa germană Nastassia Kinski.

1960 - Camerunul cîştigă independenţa faţă de Franţa.

1965 - A murit Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953 (n.30.11.1874).

1971 - S-a născut poeta Indira Spătaru.

1977 - A murit prozatorul Ion Istrati (n.19.01.1921).

1984 - A fost lansat pe piaţă primul computer Apple Macintosh.

1986 - Are loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spaţială americană Voyager 2.

1990 - Prin Decretul-Lege nr.40 al CFSN, se adoptă Imnul de Stat al României, "Deşteaptă-te, Române" (versuri de Andrei Mureşeanu, muzica Anton Pann).

2002 - A murit francezul Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi filosofi şi sociologi contemporani («Theorie de la pratique», «Ce que parler veut dire», «La Misere du monde», «Les structures sociales de l'economie») (n.1.08.1930).

2006 - A murit istoricul Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române (n.26.02.1926).

S-a intamplat azi!


1475 - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, îi anunţă printr-o scrisoare circulară pe principii creştini din Europa despre victoria pe care a reputat-o asupra turcilor la Vaslui.

1627 - S–a născut Robert Boyle, fizician şi chimist britanic; este autor al legii care îi poartă numele, “legea Boyle”, potrivit căreia volumul unui gaz variază invers proporţional cu presiunea (m.30.12.1691).

1736 - S-a născut Joseph Louis Lagrange, matematician şi astronom francez, care a pus bazele mecanicii analitice, a adus importante contribuţii în teoria numerelor şi analiza numerică, în mecanica cerească (m.10.04.1813).

1759 - S-a născut poetul scoţian Robert Burns (m.1796).

1874 - S-a născut William Somerset Maugham, prozator şi dramaturg britanic ("Luna şi doi bani jumate", "Între acte", "Valurile")
(m.16.12.1965).

1882 - S-a născut scriitoarea britanică Virginia Woolf (m.28.03.1941).

1885 - S-a născut Hans Herman, pictor, sculptor şi grafician (m.15.02.1980).

1886 - S-a născut Wilhelm Furtwangler, dirijor si compozitor german (m.1954).

1894 - S-a născut, la Sibiu, Hermann Oberth, fizician şi inventator german din România, considerat părintele astronauticii, membru post–mortem al Academiei Române; a conceput primele rachete balistice de mare distanţă şi a elaborat proiectul unei rachete în trei trepte pentru explorarea spaţiului cosmic (m.28.12.1980).



1897 - S-a născut pictorul Catul Bogdan (m.05.02.1978).

1909 - Premiera, la Dresda, a operei "Electra" de Richard Strauss (libretul de Hugo Hofmanstahl, după piesa lui Sofocle).

1911 - S-a născut Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic, membru al Academiei Române
(m.13.11.1997).

1913 - S-a născut compozitorul polonez Witold Lutoslawski ("Concertul pentru pian") (m.08.02.1994).

1919 - Preşedintele SUA, Woodrow Wilson (1913-1921), propune la Conferinţa de pace de la Paris crearea Ligii Naţiunilor.

1924 - Au început primele Jocuri Olimpice de iarnă în Franţa, la Chamonix.

1931 - S-a născut Ion Hobana, scriitor de literatură SF.

1934 - S-a născut Val Gheorghiu, prozator şi pictor (proză: "Arlechin în iarbă", "Viaţa în teleferic"; album-monografic "Val Gheorghiu").

1935 - S-a născut Rodica Mănăilă, fizician, membru corepondent al Academiei Române.

1936 - S-a născut criticul literar Gabriel Dimisianu.




1938 - S-a născut Etta James (Etta James Hawkins), cântăreaţă şi compozitoare americană.

1941 - S-a născut Cătălin Ciolca, poet, editor şi ziarist ("Discursuri şi peisaje", "Versuri pentru Ala", "Joc la soare").

1942 - S-a născut Eusebio Da Silva Ferreira, considerat cel mai valoros fotbalist pe care l-a avut Portugalia.

1944 - S-a născut Ion Dolănescu, interpret de muzică populară.

1944 - S-a născut medicul Gheorghe Benga, membru corespondent al Academiei Române.

1946 - S-a născut poetul Radu Ulmeanu.

1947 - A murit cel mai faimos gangster american, Al Capone, supranumit Cicatrice (Scarface), cel care a dominat crima organizată în Chicago din 1925 pînă în 1931 (n.17.01.1899).

1949 - S-a născut Sir Paul Nurse, director general al Imperial Cancer Research Fund, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină. Alături de dr. Tim Hunt şi profesorul american Lee Hartwell, Nurse a făcut descoperiri la nivel molecular cu privire la modul în care evoluează de la o fază la alta a ciclului vieţii. Cei trei au netezit drumul pentru un tratament al cancerului, eforturile lor fiind recompensate prin Premiul Nobel.

1949 - Este creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) de către ţările central şi est-europene, satelite ale Moscovei.



1956 - S-a născut Andy Cox, chitarist şi compozitor britanic (The Beat, Fine Young Cannibals).

1957 - S-a născut Almast-Ioan Dvoracek, jurist şi scriitor ("Pocalul lui Şeitan", "Amalgam").

1957 - A murit Martina Augusta Wied, scriitoare austriacă (n.10.12.1882).

1962 - S-a născut solista de muzică uşoară Marina Florea.

1964 - Lansarea unui balon-satelit, "Echo II", prima experienţă comună sovieto-americană pentru studierea Cosmosului.

1970 - Are loc premiera filmului MASH (regizor Robert Altman).

1975 - S-a născut Celia Petricu, redactor-prezentator al ştirilor de la TVR 1.

1990 - A murit actriţa americană Ava Gardner ("Îngerul pierdut", "Noaptea Iguanei") (n.24.12.1922).

1992 - A murit fizicianul Aretin Corciovei, membru corespondent al Academiei Române (n.08.09.1930).

1993 - A luat fiinţă cotidianul "Cronica Română".

1998 - Partidul Comunist Francez îşi deschide arhivele pentru istorici şi politologi.

Hermann Julius Oberth

(n. 25 iunie 1894, Sibiu - d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai științei rachetelor și astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind în mod esențial identice, deși cercetarea a avut loc în mod independent.
Încă de la vârsta copilăriei (la aproximativ 11 ani), Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cărțile lui Jules Verne, în special De la Pământ la Lună și Călătorie în jurul Lunii, pe prima mărturisind că a citind-o de nenumărate ori, până a ajuns aproape să o știe pe dinafară. În urma influenței acestor cărți și concluziei personale că ideile prezentate de Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, în jur de 14 ani.
Hermann Oberth a realizat că deși combustibilul rachetei se consumă, prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuși să existe un rezervor care conținea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util din punct de vedere funcțional. Hermann a ajuns astfel, în mod independent, să inventeze conceptul de ardere în etape a combustibilului.
În 1912 Hermann Oberth a devenit student la medicină al Universității din München, participând apoi ca medic militar la Primul Război Mondial. Hermann a spus mai apoi că cea mai importantă concluzie personală, pe care a tras-o în urma experienței avute, a fost că nu va dori niciodată să profeseze ca medic. După război s-a întors la aceeași universitate, de data aceasta studiind fizica sub îndrumarea unora dintre cele mai luminate minți ale vremii în domeniu.
În 1922, lucrarea sa de doctorat despre știința rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică. Lucrarea a fost totuși tipărită folosind fonduri private și a produs controverse în presă. Hermann a comentat ulterior că s-a abținut, în mod deliberat, să scrie o altă lucrare de doctorat, cu scopul declarat de a deveni un om de știință mai valoros decât cei care i-au respins-o, chiar fără a fi recunoscut de aceștia. Oberth a fost un critic al sistemului de învățământ al vremii, comparându-l cu o mașină cu farurile ațintite înapoi, lipsită de viziune de viitor.
În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea Racheta în spațiul interplanetar, iar în 1929, Moduri de a călători în spațiu. În anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin în calitate de consultant științific la primul film din istorie cu acțiune care se desfășura în spațiu: Femeile de pe Lună. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang și a avut un succes enorm în popularizarea noii științe a rachetelor.
În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. În aceste experimente a fost asistat de studenți de la Universitatea Tehnică din Berlin, printre care se afla și Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, dar cunoscută astăzi mai degrabă sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre invențiile și recomandările lui Hermann Oberth.
În 1938, familia Oberth s-a mutat din Sibiu. Mai întâi s-a mutat în Austria, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Viena, apoi în Germania, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Dresda, ajungând în final la Peenemünde (angajat sub numele fals Fritz Hann[1]), unde Wernher von Braun construise deja racheta V-2.
La sfârșitul războiului, Hermann Oberth lucra la complexul WASAG, de lângă Wittenberg, la rachete cu combustibil solid, pentru apărare aeriană. După terminarea războiului și-a mutat familia la Feucht, lângă Nürnberg.
În 1948, lucra în calitate de consultant independent și scriitor în Elveția. În 1950, a încheiat în Italia munca pe care o începuse la WASAG. În 1953, s-a întors la Feucht pentru a ajuta la publicarea cărții sale Omul în spațiu în care descria ideile sale legate de un reflector spațial, o stație spațială, o navă spațială electrică și costume de cosmonaut.

Între timp Wernher von Braun fondase un institut pentru explorare spațială în Statele Unite ale Americii, la Huntsville, Alabama, unde i s-a alăturat și Hermann Oberth. Aici Hermann Oberth a fost implicat într-un studiu numit Dezvoltarea tehnologiei spațiale în următorii zece ani. La sfârșitul lui 1958, Hermann Oberth, din nou in Feucht, a găsit timpul să își pună pe hârtie și să publice gândurile sale legate de posibilitățile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapultă lunară, un elicopter și un avion silențios și altele. În anul 1960, a lucrat la Convair, în calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltării rachetelor Atlas, în Statele Unite.



Hermann Oberth s-a retras în 1962, la vârsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-a făcut să se concentreze asupra surselor alternative de energie, aceasta ducând la concepția planului unei centrale eoliene. Principalele sale activități, după ce s-a retras, au fost însă legate de filosofie, Hermann Oberth mai scriind încă niște cărți legate de acest subiect.
Hermann Oberth s-a stins din viață la 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, la Feucht.
Hermann Oberth s-a căsătorit în jurul vârstei de 35 de ani cu Tilli Oberth (născută Hummel), cu care a avut patru copii, dintre care un băiat a murit pe front în al Doilea Război Mondial, iar o fată a murit curând după aceea, în august 1944, într-un accident de muncă.

După moartea sa, s-a deschis la Feucht Muzeul Spațial Hermann Oberth, unde cercetările sale și rezultatele acestora sunt disponibile publicului. Societatea Hermann Oberth pe de altă parte aduce laolaltă oameni de știință, cercetători și astronauți din toată lumea pentru a-i continua opera.

Esti o comoara, Carmenn!

:)....macar tu sa mai citesti...eu incerc sa prezint o lista cu ce s-a intamplat in ziua respectiva si caut si personalitati din tara noastra sa prezint...nenea Hermann mi s-a parut foarte interesant...

Lumea a devenit apatica. Chiar nu stiu ce subiect i-ar mai interesa.

S-a intamplat azi!

1699 - Tratatul de pace de la Karlowitz, care încheia războiul ruso-turc. Leopold I, împăratul Imperiului Habsburgic, primeşte toate teritoriile dobîndite în decursul celor 14 ani de război: Transilvania, Croaţia, Slovenia. Sultanul recunoaşte suzeranitatea Împăratului asupra Transilvaniei.

1788 - Fondarea primei colonii engleze în New South Wales. Ziua Australiei.

1795 - A murit compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (n.21.06.1732).

1865 - Demisia guvernului Mihail Kogălniceanu.

1869 - Conferinţă a fruntaşilor politici ai românilor din Banat şi din Ungaria, la Timişoara, la care se pun bazele Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria, în frunte cu Alexandru Mocioni.

1891 - A murit Nikolaus August Otto, tehnician german, inventator al primului motor cu ardere internă în patru timpi (n.10.06.1832).

1918 - Demisia guvernului I.I.C.Brătianu - Take Ionescu. Noul guvern va fi condus de generalul Averescu.

1918 - S-a născut Nicolae Ceauşescu, preşedintele României în perioada 1965-1989. Timp de 24 de ani, dictatura instituită de conducătorul român s-a bazat pe cultul personalităţii, nepotism şi opresiune. În ciuda tot mai gravelor încălcări ale drepturilor omului, a reuşit totuşi să-şi atragă sprijinul ţărilor occidentale, datorită cursului ideologic urmat, de relativă independenţă faţă de Uniunea Sovietică. Răsturnarea regimului său, petrecută în decembrie 1989, a însemnat sfîrşitul ultimului dictator de factură stalinistă din Europa de Est (m.25.12.1989).

1920 - S-a născut traducătorul Marcel Aderca.

1921 - S-a născut japonezul Akio Morita, inventatorul "Walkman-ului", cofondator, în 1946, alături de Masaru Ibuka, al holdingului electronicii "Sony" (m.03.10.1999).

1921 - S-a născut compozitorul Emil Lerescu ("Corn de vînătoare", "Fluturaşul", "Alai de nuntă").


1924 - S-a născut Alice Babs (Nilson), cântăreaţă suedeză de jazz.

1925 - S-a născut Nicolae Balotă, eseist şi critic literar.

1925 - S-a născut actorul american Paul Newman ("Pisica pe acoperişul fierbinte").

1926 - S-a născut Aida Moga, interpretă de muzică uşoară (m.01.08.2001).

1928 - S-a născut regizorul francez Roger Vadim ("Şi Dumnezeu a creat femeia", "Legături primejdioase", "Don Juan").

1928 - S-a născut Eartha Kitt, cântăreaţă, dansatoare şi actriţă americană.

1930 - Se pun bazele "Buletinului Federaţiei", publicaţie a Federaţiei corpului didactic din România.

1934 - S-a născut Huey "Piano" Smith, pianist şi compozitor R&B american.

1935 - S-a născut Corneliu Sturzu, poet şi eseist ("Arcade peste timp", "Vîntul din oglinzi", "Enigma tăbliţelor de lut") (m.27.06.1992).

1939 - S-a născut Marshall Lieb, vocalistă americană (The Teddy Bears).

1939 - Ocuparea Barcelonei de către fascişti.




1941 - S-a născut poetul Adi Cusin ("Umbra punţilor", "Starea a treia", "A fi").

1942 - S-a născut Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor şi instrumentist (m.21.11.2001).

1946 - S-a născut Michel Delpech, cântăreţ şi compozitor francez.

1948 - S-a născut Iuliu Merca, membru al grupului rock "Semnal M",

1949 - S-a născut Derek Holt, basist britanic (Climax Blues Band).

1951 - S-a născut David Briggs, chitarist australian (Little River Band).

1953 - S-a născut Bert Heerink, vocalist olandez (Vandenberg).

1956 - Proclamarea republicii în India. Ziua naţională.

1956 - Austriacul Toni Sailer face senzaţie la Cortina d'Ampezzo, Italia, unde se desfăşoară Jocurile Olimpice de iarnă, cîştigînd toate cele trei probe de schi alpin: slalom, slalom uriaş, coborîrea în viteză.

1957 - S-a născut Eddie Van Halen, , chitarist, clăpar şi compozitor olandez (Van Halen).

1958 - S-a născut Norman Lamont Hassan, vocalist şi multi-instrumentist britanic (UB 40).



1962 - S-a născut Anna LaCazzio, vocalistă şi clăpară amricană (Cock Robin).

1963 - S-a născut Andrew Ridgeley, chitarist şi compozitor britanic (Wham!).

1973 - A murit actorul american de origine română Edward G. Robinson. A realizat numeroase filme sub bagheta unor regizori ca John Ford, John Huston, Frank Capra (n.12.12.1893).

1976 - România devine membră a Grupului celor 77.

1994 - Este semnat, la Bruxelles, de către ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, documentul-cadru privind participarea României la parteneriatul pentru pace, propus de NATO. Documentul permite participarea în comun la operaţiuni de menţinere a păcii şi de rezolvare a situaţiilor de criză, ca şi la aplicaţii militare comune, să-şi perfecţioneze prin cooperare pregătirea de luptă, să primească asistenţă pentru restructurarea organismelor militare.

1995 - BBC lansează canalul său european de informaţii prin satelit, "BBC World", care va transmite non-stop ştiri în limba engleză. Un canal de divertisment, "BBC Prime", va înlocui canalul "BBC World Service Television".

1996 - A murit Nicolae Tatomir, poet, prozator si publicist (n.1914).

1999 - Întâlnire între Papa Ioan Paul al II-lea şi preşedintele american Bill Clinton. Suveranul pontif rămîne la Saint-Louis 48 de ore.

2000 - A murit poetul Pan Vizirescu (n.1903).

2003 - Secretarul american de Stat, Colin Powell, formulează, la Davos, noi acuzaţii privind legăturile clare ale Irakului cu grupări teroriste, în special cu Al-Qaida. Aceste acuzaţii au fost dezminţite categoric de omologul său irakian, Tarik Aziz.

2004 - A murit Eva Behring, unul dintre cei mai buni specialişti străini în domeniul literaturii române („Rumänische Schriftsteller im Exil”) (n.1937).

S-a intamplat azi!


1756 - S–a născut Wolfgang Amadeus Mozart, genial compozitor, pianist, violonist şi dirijor austriac (m.05.12.1791).

1775 - S-a născut filozoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (m.20.08.1854).

1829 - S-a născut Isaac Roberts, astronom britanic (m.17.07.1904).

1832 - S-a născut Lewis Carol (Charles Dogson), scriitor şi matematician englez, autorul celebrei povestiri "Alice în ţara minunilor" (m.14.01.1898).

1855 - Conducerea Şcolii ostăşeşti din Bucureşti solicită Eforiei şcoalelor publicarea lucrării lui Nicolae Bălcescu, "Puterea armată şi arta militară la români". Lucrarea era folosită pentru predarea cursului de istorie militară.

1860 - A murit matematicianul Janos Bolyai (n.15.12.1802).

1861 - S-a născut mareşalul Constantin Prezan, membru de onoare ai Academiei Române (m.27.08.1943).

1863 - S-a născut Konstantin Sergeevici Stanislavski, actor, regizor, teoretician rus (m.07.08.1938).

1891 - S-a născut Ilya Ehrenburg, scriitor şi publicist rus (m.31.08.1967).

1892 - S-a născut Theofil Simenschy, filolog, eseist şi traducător ("Un dicţionar al înţelepciunii", "La construction du verbe dans les langues indo-européennes") (m.15.12.1968).

1901 - A murit compozitorul italian Giuseppe Verdi ("Traviata", Don Carlos", "Nabucco", "Othello") (n.10.10.1813).



1907 - A murit Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, autorul celebrelor opere „Aida”, „Othello”, „Rigoletto”, „Nabucco”, „Falstaff” (n.10.10.1813).

1919 - A murit poetul revoluţionar ungur Ady Endre (n.22.11.1877).

1920 - S-a născut Helmut Zacharias, violonist şi şef de orchestră german.

1922 - S-a născut sculptorul Nicolaie Pascu (Bustul lui Aurel Vlaicu din Orăştie; bustul monumental în bronz al lui Horia, la Scărişoara; Mihai Eminescu, bust monumental în bronz, la Alba Iulia etc).

1924 - S-a născut Rauf Denktaş, preşedinte al Republicii Turce a Ciprului de Nord.

1925 - S-a născut Liviu Ionesi, geolog, membru corespondent al Academiei Române.

1930 - S-a născut Bobby Bland (Robert Calvin), bluesman american.

1936 - S-a născut plasticianul român Nicapetre (Petrica M. Balanica).

1936 - S-a născut actorul Florin Piersic (piese: "Zbor deasupra unui cuib de cuci"; filme: "De-aş fi Harap-Alb", "Colierul de turcoaze", "Trandafirul galben", "Haiducii lui Şaptecai").

1939 - S-a născut Dan Sergiu Hanganu, arhitect, membru de onoare al Academiei Române, stabilit în prezent în Canada. Pentru diferite proiecte şi lucrări a fost distins cu şase premii întâi, cu 39 de premii de excelenţă şi a participat la 29 de jurii internaţionale de arhitectură. A avut cinci expoziţii personale de proiecte de arhitectură în Ottawa, Toronto, Montreal şi New York şi alte şapte expoziţii pe diverse teme (decoraţiuni interioare, arhitectură modernă).

1941 - Au început, la Washington, consfătuiri secrete între Statele Majore englez şi american (pînă la 29.03.1941). Au fost adoptate principiile fundamentale ale strategiei războiului împotriva puterilor "Axei" (planul "ABC1").




1942 - S-a născut Alexandru Mironov, scriitor şi realizator de emisiuni TV.

1944 - Lichidarea definitivă a blocadei Leningradului, începută la 08.09.1941.

1944 - S-a născut Kevin Coyne, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Siren).

1945 - S-a născut Nick Mason, baterist şi compozitor britanic (Pink Floyd).

1945 - Eliberarea lagărului de exterminare nazist de la Auschwitz.

1946 - S-a născut Nedra Telley, vocalistă americană (The Ronettes).

1948 - S-a născut Kim Gardner, basist american (Ashton, Gardner & Dyke).

1948 - S-a născut Charles Ghankay Taylor, preşedintele Republicii Liberia (învestit la 2 august 1997).

1951 - S-a născut Seth Justman, clăpar, vocalist şi compozitor american (J. Geils Band).

1951 - S-a născut Brian Downey, baterist britanic (Thin Lizzy).

1964 - S-a născut Miguel Drummond, baterist britanic (Curiosity Kills The Cat).



1964 - S-a născut Carmen Rădulescu, solistă vocală.

1967 - A murit Ion Buzdugan, poet, folclorist şi publicist (n.09.03.1887).

1967 - Semnarea de către URSS, SUA şi Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea paşnică a spaţiului cosmic pentru următorii 60 de ani. Intră în vigoare la 10.10.1967.

1970 - A murit pictorul german Erich Heckel, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai expresionismului, cofondator al comunităţii artistice Die Brücke („Clovn în faţa oglinzii”, „Portul Hamburg”) (n.31.07.1883).

1972 - A murit cîntăreaţa americană de jazz Mahalia Jackson (n.26.10.1911).

1973 - Semnarea Acordului privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam.

1983 - Se instituie Ziua mondială a vămilor.

1985 - A murit Ioan Massof, istoric de teatru ("Teatrul românesc") (n.04.06.1904).

1988 - Este inaugurată Biblioteca Română din Paris.

1992 - A fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi bună vecinătate între România şi Bulgaria.

2000 - A murit dirijorul Aurel Grigoraş (n.22.02.1932).

S-a intamplat azi!


814 - A murit Carol cel Mare, regele francilor (n.02.04.768)

1784 - S-a născut George Hamilton-Gordan, conte de Aberdeen, prim ministru al cărui guvern a implicat Marea Britanie în Războiul Crimeei împotriva Rusiei (m.14.12.1860).

1811 - S-a născut filologul Ioan Maiorescu (m.02.08.1864).

1853 - S-a născut Jose Marti, scriitor şi om politic cubanez, unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei antispaniole (m.19.05.1895).

1865 - S-a întemeiat Societatea culturală "Ateneul Român", din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu şi V.A.Urechia.

1867 - S-a născut scriitorul spaniol Vincente Blasco Ibanez (m.29.01.1928).

1871 - Războiul franco-prusac. Parisul capitulează în faţa armatelor prusace.

1873 - S-a născut scriitoarea franceză Colette.



1873 - S-a născut scriitoarea franceză Sidonie-Gabriele Colette, dansatoare, mim, figură a music-hall-ului parizian la începutul secolului XX (m.03.08.1954).

1880 - S-a născut pictorul Camil Ressu, membru al Academiei Române (m.01.04.1962).

1887 - S-a născut Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză (m.20.12.1982).

1889 - S-a născut principesa Martha Bibescu, scriitoare ("Izvor. Ţara sălciilor") (m.28.11.1973).

1892 - S-a născut regizorul german de film Ernst Lubitsch (m.30.11.1947).

1898 - A murit Al. Flechtenmacher, dirijor şi pedagog român, întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (n.23.12.1823).

1909 - S-a născut Vasile Vasilachi, teolog şi istoric al culturii ("Predica în Evul Mediu", "Biblia în ortodoxie").

1931 - A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot, membru de onoare al Academiei Române.

1933 - Guvernul condus de Al. Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Naţiunilor, "Acordul de la Viena", care asigura împrumuturile capitaliştilor străini, contractate în vederea "asanării economico-financiare a ţării", prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori şi funcţionari, sporirea şi încasarea regulată a impozitelor.




1936 - S-a născut scriitorul albanez Ismail Kadare ("Generalul armatei moarte").

1936 - S-a născut actorul american Alan Alda ("MASH").

1940 - S-a născut Ion H. Ciubotaru, etnolog, folclorist şi eseist, autorul "Dicţionarului literaturii române, de la origini pînă la 1900", pentru care primeşte Premiul Academiei Române "Timotei Cipariu".

1941 - După rebeliunea legionară din 21.01-23.01.1941, se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari şi tehnicieni.

1942 - S-a născut Petru Mihai Gorcea, scriitor şi critic literar ( „Nesomnul capodoperelor”, „Structură şi mit în proza contemporană”) (m.06.01.2005).

1942 - S-a născut Florin Mircea, actor la Teatrul Naţional din Iaşi. Creaţia sa în rolurile Kaloşin şi Anciughin din „Anecdote provinciale” i-a adus Premiul UNITER pentru cel mai bun actor al stagiunii 1994-1995.

1942 - 19 din cele 21 de state participante la Conferinţa panamericană de la Rio de Janeiro semnează Actul Final, care recomandă ruperea relaţiilor diplomatice cu ţările Axei.

1943 - S-a născut actriţa Florina Cercel (filme: "Vară sentimentală", "Crucea de piatră").



1943 - S-a născut Dumitru Moroşanu, realizator de emisiuni radio şi TV.

1949 - Înfiinţarea Consiliului Internaţional al Muzicii.

1966 - Ziua internaţională a mobilizării împotriva războiului nuclear, proclamată de Consiliului Mondial al Păcii.

1966 - S-a născut filosoful şi eseistul Marius Dumitrescu ("Descartes sau certitudinile îndoielii", "Petre Botezatu. In memoriam. Itinerarii logico-filosofice").

1972 - A murit Dino Buzzati, prozator, poet, scenograf şi pictor italian (romanul "Deşertul tătarilor") (n.16.10.1906).

1979 - A murit scriitorul Barbu Theodorescu (n.1905).

1986 - Catastrofa navetei spaţiale "Challenger", a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauţi aflaţi la bord.

1990 - În Piaţa Victoriei din Bucureşti, se înfruntă două tabere: una a simpatizanţilor FSN şi cealaltă a partidelor politice care protestează împotriva hotărîrii FSN de a participa la alegeri.

1999 - Începe, la Paris, Conferinţa europeană asupra participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de luare a deciziilor (28.01-30.01.1999).

2000 - A murit Aurel Grigoraş, dirijor, timp de peste 30 de ani, al Corului Radiodifuziunii Române (n.1932).

Alexandru Flechtenmacher


A ramas in istoria muzicii romanesti drept unul dintre cei mai importanti sustinatori ai muzicii corale romanesti laice si religioase. Flechtenmacher si-a urmarit in primul rand visul personal, acela de a demonstra ca motivele folclorice din cantecele si jocurile traditionale romanesti se pot impleti armonios cu muzica instrumental-simfonica.
Nascut la Iasi, pe vremea cand orasul inca era capitala Moldovei, Alexandru Flechtenmacher a stiut de mic ca isi doreste sa traiasca o viata dedicata muzicii. A urmat studii de specialitate in orasul natal si la doar paisprezece ani a plecat in Austria, unde timp de patru ani s-a pregatit la Conservatorul din Viena. Ani mai tarziu avea sa devina din invatat "invatator", adaugand pedagogia pe lista de succese pe care le-a atins in timpul carierei sale. A detinut functia de profesor de vioara si violoncel la Asezamantul Choral din Bucuresti, infiintat si condus de Arhimandritul rus Visarion. La numai un an dupa, avea sa fie timp de cinci ani directorul Conservatorul de Muzica si Declamatiune din Bucuresti, devenit in prezent Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti.
Prin activitatea sa profesionala bogata si multilaterala, Flechtenmacher a avut un mare impact in dezvoltarea muzicii romanesti in prima si a doua jumatate a secolului al XIX- lea. La doar 25 de ani a participat ca membru activ in revolutia din 1848, unde a militat pentru infaptuirea Unirii insa mai ales pentru dezvoltarea si afirmarea muzicii romanesti. Ca urmare a acestei implicari, el a compus linia melodica pentru poezia "Hora Unirii", compusa de Vasile Alecsandri si publicata pentru prima oara in 1856.
La inceputul revolutiei, Flechtenmacher era deja un nume sonor in teatrul romanesc, artistul incepand inca de la 17 ani - imediat dupa intoarcerea din Viena, sa ocupe functia de violonist in orchestra Teatrului National din Iasi. In 1852 vine in Bucuresti pentru acelasi post insa in scurt timp pleaca la teatrul din Craiova, unde se dezvaluie si ca dirijor, cu prioritate a muzicii proprii. Dupa cinci ani in zona Olteniei, Flechtenmacher se intoarce in capitala, unde timp de doua decenii a fost violonist dar si sef al orchestrei Teatrului National. Indragostit de teatru, artistul a compus peste 50 de lucrari destinate scenei, pe versurile lui Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Matei Millo si multi altii.
El a compus si muzica simfonica, si vocala, insa cea mai importanta dintre creatiile lui este muzica de opereta "Baba Harca", pe versurile lui Matei Millo, prima creatie de acest gen din Romania. Lansata la Iasi in decembrie 1848, compozitia a fost laudata si elogiata indelung in cotidienele de la acea vreme. Tot pe versuri scrise de Matei Millo, a compus muzica pentru "Ursul negru si alb", "Un trantor cat zece", "Cersetorul orb", "Apele de la Vacaresti" si altele. Flechtenmacher a compus si muzica pentru piese de teatru, cum ar fi "Coana Chirita in Iasi sau doua fete si-o neneaca" si "Conu Iorgu de la Sadagura", vodevile scrise de Vasile Alecsandri. El este considerat fondatorul teatrului vodevil, unul din cotidiene afirmand pe atunci ca Romania ar trebui sa ii fie recunoscatoare pentru acest lucru.
Un loc aparte in creatia sa il ocupa insa creatia corala laica si religioasa. A compus "Sfanta zi de libertate", interpretata in cor la unison si cu acompaniament de pian pe versuri de Eugen Carada, "Imnul moldovenilor" pe voci egale, pe versuri de Dimitrie Gusti, "Hora Unirii", in cor la unison si acompaniament de pian pe versuri de Vasile Alecsandri si multe altele. O buna parte dintre lucrarile sale religioase prezinta o mare importanta in bisericile crestin ortodoxe, ele fiind executate in timpul a diferite slujbe si Sarbatori Crestine.
Alexander Flechtenmacher a murit la 75 de ani, lasand in urma sa o importanta mostenire culturala. Iasi-ul ii aduce artistului "un omagiu pe ora" pentru ca orologiul din Palatul Culturii este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc din ora in ora "Hora Unirii".

ION H. CIUBOTARU


De la bun început, studentul de la Filologie Ion H. Ciubotaru s-a dovedit pasionat, chiar talentat în investigarea satelor şi, spre deosebire de mulţi dintre noi, care ne bucuram de o „vacanţă“ la ţară, şi-a asumat foarte serios misiunea de cercetător. Era limpede că gospodarul Haralambie Ciubotaru din Arborea, comuna Liveni (azi George Enescu), îşi crescuse cei cinci copii în cultul şi disciplina muncii temeinice. De altfel, au dovedit-o, cu vremea, făcînd toţi studii superioare.
În scurt timp, calităţile sale au făcut să se impună ca leader, postură în care se află şi astăzi, cînd se poate afirma că a devenit şef de şcoală în cercetarea etnologică ieşeană, recunoscut ca atare şi pe plan naţional.
A redactat o teză de licenţă despre jocurile dramatice cu măşti din Moldova şi a început cercetările pe cont propriu, împreună cu Silvia Ionescu (viitoarea soţie), în comuna Vînătorii, din judeţul Iaşi, materializate într-o consistentă monografie folclorică, publicată în 1971. După o scurtă, dar eficientă, experienţă de muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei, devine, în 1968, cercetător şi responsabil de colectiv la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor (actualul Institut de Filologie Română „A. Philippide“) al Filialei din Iaşi a Academiei Române.
Semnează, împreună cu profesorul Vasile Adăscăliţei, cîteva studii şi culegeri de folclor (între care Teatrul folcloric din judeţul Iaşi, 1969; Folclor din ţinutul Rădăuţilor, 1969) şi, în paralel cu activitatea migăloasă de redactare la Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, în care a elaborat articole despre folclorişti şi specii folclorice, se documentează temeinic şi publică, în anul 1970, amplul Chestionar folcloric şi etnografic general (peste o mie de întrebări), principalul instrument de lucru al ambiţiosului proiect Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei.
Urmează o muncă susţinută, dar şi o luptă dîrză cu multe inerţii, pentru tipărirea, difuzarea chestionarelor, studierea răspunsurilor, alcătuirea unei reţele de localităţi, a unei metode de cercetare în teren, de arhivare şi valorificare a materialelor, inclusiv de dotare a colectivului cu aparatură şi mobilier, în prezent, arhiva tezaurizînd peste 150.000 de documente.
Pe lîngă colaboratorii din colectiv, Lucia Berdan, Lucia Cireş, şi Silvia Ciubotaru, au mai contribuit la alcătuirea arhivei şi la valorificarea culegerilor, impulsionaţi de acelaşi entuziasm molipsitor, etnomuzicologii Florin Bucescu şi Viorel Bârleanu, care au colaborat, de asemenea, la transcrierea şi interpretarea partiturilor muzicale ale speciilor cercetate în „Caietele Arhivei de Folclor“.
În anul 1978, susţine, cu succes, teza de doctorat Cîntecul funerar şi contextul său etnografic pe Valea Şomuzului Mare, sub conducerea profesorului Dumitru Pop, la Cluj, iar între anii 1979–1991 coordonează colecţia celor zece volumele din seria „Caietele Arhivei de Folclor“, extrem de favorabil primite de specialişti, a căror apariţie se datorează, în primul rînd, asiduităţii sale. Dintre acestea, volumul al III-lea, Petru Caraman Literatură populară (1982) , este îngrijit şi prefaţat de Ion H. Ciubotaru, volumul al VII-lea (1986), Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova. (Marea Trecere) şi volumul al X-lea (în două părţi), din anul 1991, Valea Şomuzului Mare. Monografie folcloric?, sînt semnate de Ion H. Ciubotaru, iar volumul al VIII-lea (1988), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (Cusături, ţesături), este realizat împreună cu Silvia Ciubotaru, după ce, în 1982, publicaseră, la Botoşani, tot împreună, volumul Ornamente populare tradiţionale din zona Botoşanilor (Cusături).
Printre proiectele mari din planul de cecetare, a mai găsit răgaz pentru studii de metodologie sau despre cultura populară din Războieni–Valea Albă, despre G. T. Kirileanu, despre despre lirica din judeţul Botoşani (Folclor poetic. Cîntece şi strigături din judeţul Botoşani, 1980), numele său fiind o prezenţă constantă în revistele de specialitate, în cele de cultură şi în presa audio-vizuală.
Ion H. Ciubotaru s-a bucurat de preţuirea profesorului Petru Caraman, în apropierea căruia a stat aproape 18 ani, savantul ieşean avînd un rol hotărîtor în formarea şi orientarea sa ca specialist în domeniul etnologiei. Fiind mandatat cu valorificarea moştenirii ştiinţifice a ilustrului cărturar, a reuşit să antreneze în acţiunea de recuperare a operei profesorului Caraman nume de prestigiu din domeniul cercetării româneşti şi să publice: Petru Caraman, Descolindatul în sud-estul Europei, Studiu de foclor comparat, ediţie îngrijită şi postfaţă de Ion H. Ciubotaru, Iaşi, 1997 şi Studii de etnografie şi folclor, ediţie îngrijită de Ovidiu Bârlea şi Ion H. Ciubotaru, postfaţă, note, indice şi bibliografie de Ion H. Ciubotaru, Iaşi, 1997. În curs de apariţie sînt studiile Influenţa lui Kochanowski asupra lui Dosoftei şi consideraţii critico-axiologice şi Vechiul cîntec popular ucrainean despre Ştefan Voievod şi problemele lingvistico-etnografice aferente.
În volumul Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, publicat la editura „Grai şi Suflet – Cultura Naţională“ în anul 1999, sintetizează rezultatele cercetărilor făcute de-a lungul anilor cu privire la riturile funerare din Moldova, tratate parţial în teza de doctorat şi în volumul al VII-lea din seria „Caietele Arhivei de Folclor“. Contribuţia deosebită a acestui studiu constă în descoperirea şi comentarea multor obiceiuri şi cîntece de priveghi prea puţin cercetate în literatura de specialitate.
Efortul îndelungat de cercetare a terenului, de perfecţionare profesională şi de redactare a fost, de curînd, încununat de două volume masive despre universul culturii populare a catolicilor din Moldova (I, Arhitectura tradiţională. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare; II, Obiceiurile familiale şi calendaristice, Editura „Presa Bună“, Iaşi, I, 1998, 280 p.; II, 2002, 500 p.), care vor fi succedate de un al treilea volum, cuprinzînd folclorul acestei comunităţi confesionale.
Apariţia primelor două volume din această amplă lucrare, publicată sub egida Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi, a constituit un veritabil eveniment editorial. Oportunitatea cercetării, temeinicia investigaţiei metodice a surselor celor mai autentice, capacitatea de analiză şi sinteză dovedită de autor, care a utilizat cu discernămînt şi competenţă atît bogatele informaţii de teren, cît şi bibliografia existentă cu privire la tematica studiului, fotografiile de o excepţională valoare documentară şi artistică realizate de Cristian Lisacovschi (şi Ion H. Ciubotaru, în cel de al doilea volum), precum şi ţinuta grafică desăvîrşită, asigurată de Tipografia Vaticanului, sînt tot atîtea motivaţii pentru interesul deosebit cu care au fost primite de specialişti.
După un scurt, dar bine documentat, excurs istoric asupra „fenomenului ceangău“, se conchide că nu este vorba de un grup etnic, ci de o minoritate religioasă. În cele peste 150 de sate investigate, majoritatea din judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi, catolicii (români, maghiari, saşi, polonezi) au convieţuit „avînd aceleaşi drepturi şi îndatoriri, fără ca cei ce se aflau în postura de gazde să încerce să-şi impună supremaţia în vreun fel“ (I, p. 10). Cu deplină probitate profesională, autorul subliniază: „atît graiul ceangăiesc, cît şi cel secuiesc sînt cunoscute astăzi într-un număr restrîns de sate. Vorbitorii acestor idiomuri sînt, de regulă, oamenii în vîrstă, dar şi ei apelează la acest mijloc de comunicare tot mai rar. În rest, majoritatea covîrşitoare a catolicilor din Dieceza de Iaşi vorbesc limba română, singura în care s-au exprimat din moşi-strămoşi. O parte dintre ei păstrează şi astăzi o seamă de particularităţi fonetice sau elemente lexicale ce trimit la unele zone transilvănene“ (I, p. 10-11). Afirmaţia este susţinută de numeroase mărturii ale celor ce se simt ofensaţi atunci cînd nu sînt consideraţi români.
Conştient că, pentru a putea defini global identitatea acestei comunităţi, este necesară o cercetare complexă interdisciplinară (istorică, lingvistică, etnologică, demografică, antropologică, sociologică), Ion H. Ciubotaru este, totuşi, de părere că: „Prezentate obiectiv, materialele etno-folclorice luate în discuţie devin mărturii incontestabile că populaţia catolică din Moldova este românească şsubl. n.ţ. Cultura lor materială şi spirituală se integrează atît de firesc în patrimoniul civilizaţiei noastre rurale, încît adevărul este greu de escamotat, deşi tentativele de acest gen nu lipsesc“ (I, p. 13 ).
Secţiunile primului volum cuprind compartimentele civilizaţiei rurale selectate ca fiind cele mai reprezentative pentru „semnele arhaicităţii şi ale duratei“ din satele care „continuă să îmbătrînească şi să se deprecieze, izolîndu-se tot mai mult în nepăsarea generală ce le înconjoară“, dar care păstrează un „univers structurat după orînduieli tainice, statornicite de înaintaşi“ (I, p. 7-8).
Volumul al doilea, mai amplu decît primul, cuprinde fondul cel mai bine conservat din cultura populară, obiceiurile, cum se remarcă în Cuvînt înainte: „Pentru că mai ales aici pot fi întîlnite acele arhetipuri şsubl. a.ţ inconfundabile, ce condensează experienţa umană a unei populaţii trăitoare în aceleaşi locuri secole şi milenii în şir. Elementele ce ţin de mentalitate sînt definitorii, pentru că acestea nu se pot dobîndi printr-un proces de aculturaţie şsubl. a.ţ. Ele se cristalizează în succesiunea generaţiilor şi se transmit din tată în fiu. Sînt modele de relaţii rituale, juridice, socio-culturale, afective, principii de conduită, simboluri esenţiale ce au jalonat, de-a lungul vremurilor, existenţa ruralului tradiţional“ (I, p.VIII).
S-a săvîrşit, de fapt, o lucrare de arheologie culturală şi numai un efort susţinut de tenacitate şi o abilitate, pe care am numi-o, fără rezerve, talent, au putut dezvălui complexitatea şi bogăţia acestui univers cultural arhaic, a cărui enigmatică frumuseţe se va revela deplin la apariţia celui de al treilea volum.
Lucrarea nu este, cum s-ar putea crede, una pur şi simplu descriptivă. Comentarii pertinente stabilesc corelaţii cu fenomene culturale din alte arii româneşti şi, cînd este cazul, din alte comunităţi şi epoci. Perspectiva este panoramică, diacronică şi sincronică, etno-, socio- şi antropologică, pătrunzînd adeseori în domeniile altor etno-ştiinţe. Calitatea deosebită a lucrării este conferită şi de ilustraţiile de excepţie, de aparatul critic impresionant prin acribie, de o bibliografie atotcuprinzătoare, de indicele subiecţilor chestionaţi (peste cinci sute) şi de rezumatele în limbile franceză, engleză, italiană şi germană.
În mod cert, studiile de sinteză viitoare asupra catolicilor din Moldova trebuie să pornească, obligatoriu, de la această fundamentală sursă de informaţii a cărei valoare documentară şi ştiinţifică este de netăgăduit.
După 1989, cînd s-au ivit noi oportunităţi, Ion H. Ciubotaru a început să desfăşoare şi activitatea didactică, predînd cursuri de etnologie, de metodologie a cercetării culturii populare la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, iar, din anul 1995, a fost încadrat titular la Catedra de literatură română „G. Ibrăileanu“ a Facultăţii de Litere de la aceeaşi universitate.
Implicîndu-se de-a lungul întregii sale cariere în toate manifestările culturale care aveau ca scop culegerea şi valorificarea culturii populare în mod optim, i s-a încredinţat, între anii 1991–2004, şi funcţia de director al Centrului Judeţean al Creaţiei Populare din Iaşi, calitate în care a cultivat valorile autentice şi a iniţiat colaborarea cu instituţiile de acelaşi profil din Republica Moldova. Numeroasele festivaluri şi tîrguri de artă populară organizate în această perioadă au prilejuit şi apariţia unor publicaţii iniţiate de Ion H. Ciubotaru: „Rapsozii“ (martie, 1992), „Datini“ (decembrie, 1992 şi 1993), „Olarii“ (iunie, 1992 şi 1993).
În tot ce a întreprins, Ion H. Ciubotaru s-a dovedit deosebit de tenace, neostenit în realizarea lucrului desăvîrşit, intransigent cu sine, mai întîi, şi, fireşte, cu cei din jur.
Se adevereşte, prin el, încă o dată, că în pămîntul dorohoian creşte o viţă de oameni aleşi, care au un cuvînt de spus în cultura română.

Camil Ressu


(n. 28 ianuarie 1880, Galați — d. 1 aprilie 1962, București) a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. Camil Ressu a fost membru titular al Academiei Române.

Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni) din regiunea Epirului, stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În 1887, Camil Ressu este înscris la Școala Națională de Arte Frumoase din București, avându-l ca profesor pe G. D. Mirea; își continuă studiile la Iași cu pictorul Gheorghe Popovici. În 1902 termină studiile la Școala de Belle-Arte din Iași, obținând medalia de argint și pleacă în același an să se perfecționeze în străinătate. Se oprește două luni la München vizitând muzeele din localitate, după care pleacă la Paris și se înscrie la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae Dărăscu și Ion Theodorescu-Sion.
În 1908 revine în țară și, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicațiile Furnica, Facla și Adevărul. În același an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul Înmormântare la țară, iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup Terasa Oteteleșeanu, cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În 1914 deschide prima expoziție personală la București.
În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han înființează asociația "Arta Română", la Iași. Vara se retrage la țară și pictează țărani la munca câmpului, vederi din sate, grupuri de muncitori dar și naturi moarte, nuduri, portrete ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea "Sindicatului Artiștilor plastici din România" în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția Cosași odihnindu-se, una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu își dezvăluie vigoarea sa plastică.
Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941. Din 1950 a fost președinte de onoare al "Uniunii Artiștilor Plastici", reluându-și și activitatea de profesor la Institutul de Arte "Nicolae Grigorescu". În 1955 i se acordă titlul de Artist al Poporului iar un an mai târziu este numit membru al Academiei Române.
Cu o formație solidă, în care predominau studiile după corpul uman, după peisaj și după obiectele din imediata apropiere, Camil Ressu a reușit ca, prin combinarea capacităților formative ale desenului și culorii, să realizeze o creație care păstrează valorile tradiției, în condițiile unui efort de înnoire a limbajului plastic.
O serie de personalități culturale au avut ocazia să asiste la prelegerile profesorului universitar Camil Ressu, printre care Geta Brătescu și Virgil Preda.

S-a intamplat azi!

1688 - S-a născut Emanuel Swedenborg, filosof şi om de stiinţă suedez (m.29.03.1772).

1782 - S-a născut Daniel Francois Esprit Auber, compozitor şi pedagog francez (m.12.05.1871).

1837 - A murit poetul rus Aleksandr Puskin (n.1799).

1857 - S-a născut Leon C. Cosmovici, naturalist, membru corespondent al Academiei Române (m.21.07.1921).

1862 - S-a născut compozitorul britanic Frederick Delius (m.10.06.1934).

1866 - S-a născut scriitorul francez Romain Rolland, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în anul 1915 ("Jean-Christophe", "Danton") (m.30.12.1944).

1871 - S-a născut Gheorghe Brăescu, prozator, membru al cercului Sburătorul (m.15.03.1949).

1873 - S-a născut chimistul Petru Bogdan, creator al învăţămîntului de chimie-fizică din România (m.28.03.1944).

1874 - A murit Eudoxiu Hurmuzachi, om politic si istoric (n.1812).

1884 - S-a născut lingvistul George Giuglea, membru al Academiei Române (”Elemente străvechi în limba română”, ”Din literatura populară de astăzi a Basarabiei”) (m.07.04.1967).

1895 - S-a născut Paul Constant (Paul Constantinescu), poet şi prozator (m.09.11.1918).

1899 - A murit pictorul francez de origine engleza Alfred Sisley, unul dintre creatorii impresionismului francez (n.1939).



1900 - S-a născut compozitorul Iuliu Mureşianu (m.15.02.1956).

1910 - S-a născut scriitorul francez Henri Queffelec.

1918 - A murit chimistul şi medicul Constantin I. Istrati, membru şi preşedinte al Academiei Române (1913-1916) (n.07.09.1850).

1918 - A murit Constantin Istrati, membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916); împreună cu Petru Poni a pus bazele şcolii româneşti de chimie (n.07.09.1850).

1924 - S-a născut Marcelle Ferron, pictorita franceză (m.19.11.2001).

1926 - S-a născut realizatorul TV Tudor Vornicu (m.02.04.1989).

1928 - A murit scriitorul spaniol Vincente Blasco Ibanez (n.28.01.1867).

1930 - S-a născut Derek Bailey, compozitor şi muzician de avangardă american, iniţiatorul experimentelor electronice în Europa, considerat iniţiatorul aşa numitelor "improvizaţii totale".

1931 - S-a născut Ferenc Madl, om politic şi preşedinte al Republicii Ungare.

1933 - S-a născut Sacha Distel, cântăreţ de succes şi compozitor francez. Printre melodiile care l-au făcut celebru se numără: „La belle de ma vie”, „Toute la pluie tombe sur moi”, „Scoubidou” (m.23.01.2004).

1933 - S-a născut Frank Virtue (Virtuoso), chitarist american (The Virtues).

1937 - S-a născut Bobby Scott, pianist şi compozitor de jazz/pop american.




1938 - S-a născut regizorul Leonard Popovici-Mihăilescu. A realizat peste 600 de spectacole radiofonice.

1939 - S-a născut scriitorul Mircea Popa.

1943 - S-a născut Mark Wynter (Terry Lewis), cântăreţ britanic.

1947 - S-a născut David Byron, vocalist şi compozitor britanic (Uriah Heep).

1947 - S-a născut Linda Buck, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 2004 (alături de Richard Axel).

1947 - URSS semnează tratatul de pace cu România.

1948 - S-a născut Bill Kirchen, vocalist, chitarist şi compozitor american (Commander Cody & His Lost Planet Airmen).

1949 - S-a născut prozatorul şi dramaturgul Aurel Andrei ("Cazul profesorului Roşatu", "Teatru pentru mai tîrziu").

1949 - Marea Britanie recunoaşte statul Israel.

1950 - La Johannesburg, izbucnesc primele tulburări provocate de politica rasială a Africii de Sud.

1952 - S-a născut Tommy Ramone (Tom Erdely), baterist american (Ramones).

1954 - S-a născut Oprah Winfrey, celebră moderatoare americană de talk show.



1956 - S-a născut actorul şi omul de televiziune Florin Călinescu, director al Teatrului Mic din Bucureşti (film: "E pericoloso sporgersi", "Prea tîrziu").

1956 - S-a născut poetul şi dramaturgul Matei Vişniec (poezie: "La noapte va ninge", "Oraşul cu un singur locuitor"; teatru: "Angajare de clown", "Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi", "Despre sexul femeii - un cîmp de luptă în războiul din Bosnia").

1961 - S-a născut Eddie Jackson, basist şi vocalist american (Queensryche).

1962 - S-a născut actriţa Oana Pellea (teatru: "Visul unei nopţi de vară", "Îmblînzirea scorpiei"; film: "Vulpe vînător", "Stare de fapt").

1962 - A murit Fritz Kreisler, violonist şi compozitor american (n.02.02.1875).

1963 - S-a născut Octav Teodorescu (Octave), instrumentist şi copozitor de muzică rock.

1963 - S-a născut Roddy Frame, chitarist şi compozitor britanic (Aztec Camera).

1990 - Simpatizanţi ai FSN iau cu asalt sediile unor partide, în Bucureşti şi în alte oraşe.

1994 - A murit scriitorul Valentin Şerbu ("Fantastica deltă", "Provinciale","Expediţia") (n.20.07.1933).

1996 - A murit Marian Hudac, actor de comedie (teatru: „Ondine”, „Bădăranii”, „Coana Chiriţa”) (n.20.09.1934).

2002 - Preşedintele american, George W. Bush, a inclus Irakul, Iranul şi Coreea de Nord în axa răului, împotriva căreia a promis să ia măsuri.

2006 - A murit tenorul Ludovic Spiess, fost ministru al Culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (n.13.05.1938).

S-a intamplat azi!

1483 - S-a născut pictorul Raffaelo Sanzio (m.06.04.1520).

1652 - A murit pictorul francez Georges de la Tour (n.19.03.1593).

1695 - Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (1688-1714), a primit titlul de "principe al Imperiului", ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena.

1721 - S-a născut pictorul italian Canaletto (m.17.10.1780).

1781 - S-a născut Adelbert von Chamisso, scriitor şi naturalist de origine franceză; a scris proză fantastică, încadrată curentului romantic (“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl”) (m.21.08.1838).

1808 - S-a născut traducătorul Grigore Pleşoianu (m.30.01.1857).

1820 - Englezul Edward Bransfield a descoperit Antarctica.

1829 - A murit (asasinat la Teheran) Aleksandr S. Griboedov, dramaturg, compozitor si diplomat rus (n.1795).

1840 - A apărut la Iaşi revista "Dacia literară", condusă de Mihail Kogălniceanu.

1852 - S-a născut marele dramaturg şi prozator Ion Luca Caragiale (m.22.06.1912).

1855 - S–a născut pictorul Ioan Alpar (m.11.10.1901).

1857 - A murit traducătorul Grigore Pleşoianu (n.30.01.1808).



1882 - S-a născut Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32-lea preşedinte al SUA (1933-1945). Prin decizia luată în decembrie 1941, de intrare în război a americanilor împotriva forţelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la înfrîngerea Germaniei lui Hitler. Politica externă promovată de el şi îndreptată către cooperare a pus bazele constituirii Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26.06.1945 (m.12.04.1954).

1885 - S-a născut episcopul unit român Iuliu Hossu, membru de onoare al Academiei Române (m.28.05.1970).

1892 - S-a născut Grigore Gafencu, om politic, ministru de Externe al României (1938-1940), gazetar remarcabil (m.30.01.1957).

1897 - A murit Constantin Gogu, matematician şi astronom, membru corespondent al Academiei Române (n.30.05.1854).

1910 - S-a născut prozatorul A.C. Vaida ("Scîntei în beznă", "Procesul", "Anii mîniei") (m.21.04.1976).

1915 - S-a născut scriitoarea Viorica Tomescu.

1920 - România şi Cehoslovacia stabilesc relaţii diplomatice la nivel de legaţie.

1923 - S-a născut prozatorul american Norman Mailer.

1926 - A murit Bucura Dumbravă, prozatoare. Născută la Bratislava, s-a stabilit în România de la vârsta de cinci ani. Pasionată excursionistă, a fost prima femeie care a ajuns pe vârful Omul. Unul dintre romanele ei, "Pandurul", a fost pus în scenă de Ion Şahighian, în 1942 (n.28.12.1868).

1927 - S-a născut omul politic suedez Sven Olof Joachim Palme, şeful executivului suedez (1969-1976 şi 1982-1986) (m.28.02.1986).

1928 - S-a născut Ruth Brown (Weston), cântăreaţă americană.

1931 - S-a născut actorul Gene Hackman ("Principiul dominoului", "Putere absolută", "Necruţătorul" - Premiul Oscar în 1992).




1931 - S–a născut scriitorul şi scenaristul George Şovu (ciclul de filme “Liceenii”).

1931 - S-a născut scriitorul George Sovu.

1932 - S-a născut prozatorul şi dramaturgul Dinu Săraru.

1933 - Adolf Hitler a fost ivestit în funcţia de cancelar al Germaniei.

1934 - S-a născut Melvin Endsley, cântăreţ şi compozitor country american.

1936 - S-a născut Horst Jankowski, pianist german de jazz.

1936 - S-a născut traducătorul şi eseistul Ştefan Stoenescu, doctor în literatură comparată la Cornell University, Ithaca, New York. Stoenescu e unul dintre cei mai prolifici traducători români ai deceniilor şapte şi opt.

1937 - S-a născut actriţa Vanessa Redgrave.

1943 - S-a născut Marty Balin (Martin Buchwald), vocalist şi compozitor american (Jefferson Airplane, KBC).

1943 - Forţele aeriene britanice au lansat un masiv raid de bombardament asupra Berlinului la 10 ani de la investirea lui Adolf Hitler în funcţia de cancelar al Germaniei.

1947 - S-a născut Steve Marriott, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Small Faces, Humble Pie).

1948 - A murit Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma –„suflet mare”), om politic indian, militant pentru independenţă obţinută pe cale paşnică. Zi comemorativă (n.02.10.1869).



1948 - A fost asasinat omul politic indian Mahatma K. Gandhi (n.02.10.1869). Se marchează drept "Ziua martirilor".

1948 - S-a născut omul politic indian Mahatma K. Gandhi (m.02.10.1869).

1948 - A fost asasinat Mahatma Gandhi, conducător al mişcării de eliberare a Indiei. Se marchează drept “Ziua martirilor” (n.02.10.1869).

1951 - A murit constructorul austriac de automobile Ferdinand Porsche.

1951 - S-a născut cîntăreţul britanic Phil Collins. A cîştigat de şase ori premiul "Grammy".

1951 - S-a născut Marv Ross, chitarist, vocalist şi compozitor american (Seafood Mama, Quarterflash).

1952 - S-a născut violonista Silvia Marcovici.

1957 - A murit Grigore Gafencu, om politic, ministru de Externe al României (1938-1940), gazetar remarcabil (n.30.01.1892).

1959 - S-a născut Jody Watley, cântăreaţă şi compozitoare americană (Shalamar).

1962 - S-a născut Regele Iordaniei, Abdulah al II-lea.

1971 - S-a născut Gianina Corondan, prezentatoare la TVR. A devenit cunoscută prin realizarea rubricii “Meteo”, la PRO TV.

1975 - A murit compozitorul german Boris Blacher (n.19.01.1903).

2003 - Preşedintele american, George W. Bush, vorbeşte despre un posibil exil din Irak al lui Saddam Hussein.

S-a intamplat azi!


1797 - S-a născut compozitorul austriac Franz Schubert ("Simfonia neterminată", lieduri) (m.19.11.1828).

1834 - Se deschide, la Bucureşti, Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a "Societăţii Filarmonice".

1843 - S-a născut scriitorul Ion Bumbac (m.1902).

1844 - Emanciparea ţiganilor aparţinînd aşezămintelor bisericeşti şi mănăstirilor de către Mihail Sturdza, Domnul Moldovei (1834-1849). La 14.01.1844, au fost eliberaţi şi ţiganii robi ai statului.

1881 - S-a născut balerina rusoaică Anna Pavlova (m.23.01.1931).

1893 - A murit publicistul german Felix Albert Bamberg, membru corespondent al Academiei Române (n.17.05.1820).

1902 - S-a născut Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1982 (m.01.02.1986).

1914 - S-a născut Cyril Stapleton, şef de orchestră britanic.

1915 - S-a născut Allan Lomax, muzician folk american, fiul lui John Lomax.



1920 - Inaugurarea Universităţii din Cluj, deschisă de Consiliul Dirigent al Ardealului în prezenţa Regelui Ferdinand I.

1923 - S-a născut pictoriţa şi graficiana Tia (Ernestina) Peltz (m.05.03.1999).

1925 - S-a născut Isidore Isou (Jean-Isidore Goldstein), poet, prozator, dramaturg, eseist român, stabilit în Franţa, laureat al Premiului Nobel pentru literatură („L’Agrégation d’un Nom et d’un Messie”, „Introduction ŕ une nouvelle poésie et une nouvelle musique”).

1926 - S-a născut poetul şi prozatorul Dominic Stanca ("Balade", "Hurmuzul jupîniţei").

1928 - S-a născut Chuck Willis, cântăreţ şi compozitor R&B american.

1929 - S-a născut scriitorul Constantin Mateescu.

1930 - S-a născut scriitoarea Marta Cosmin.

1931 - S-a născut scriitorul Andrei Băleanu.

1933 - A murit prozatorul şi dramaturgul englez John Galsworthy (John Sinjohn), laureat al Premiului Nobel pe anul 1932 (“Forsyte Saga”, “O comedie modernă”, “Tabachera de argint”) (n.14.08.1867).

1935 - S-a născut romancierul japonez Kenzaburo Oe; Premiul Nobel pentru literatură pe 1994.




1937 - S-a născut Marin Moraru, strălucit actor de comedie în teatru, precum şi la televiziune. Pe ecran a realizat savuroase roluri de compoziţie care pun în valoare masca sa expresivă ("Operaţiunea Monstrul", "Chiriţa în Iaşi").

1937 - S-a născut scriitorul Mircea Micu ("Semnul şarpelui", "Cetiţi-le ziua", "Parodii de la A la Z").

1938 - S-a născut actriţa Lucia Mureşan ("Secretul lui Bachus", "Miss Litoral").

1938 - S-a născut Regina Beatrix a Olandei. A fost numită oficial suverană a Olandei la 30.04.1980, de către Regina Iuliana.

1944 - Debarcarea forţelor aliate în Arhipelagul Marshall în cursul celui de-al Doilea Război Monsial.

1944 - A murit scriitorul francez Jean Giraudoux (n.29.10.1882).

1951 - S-a născut Harry Wayne Casey, vocalist, clăpar şi compozitor american (K.C. & The Sunshine Band).

1953 - S-a născut muzicianul Ovidiu Lipan Ţăndărică.

1954 - S-a născut Adrian Vandenberg, chitarist, clăpar, vocalist şi compozitor olandez (Vandenberg).



1956 - S-a născut Johnny Rotten (John Lydon), vocalist şi compozitor britanic (Sex Pistols, Public Image Ltd.).

1961 - S-a născut Lloyd Cole, vocalist şi compozitor britanic (Commotions).

1964 - Guvernele român şi suedez hotărăsc să ridice legaţiile lor de la Stockholm şi Bucureşti la rangul de ambasade.

1968 - Proclamarea independenţei statului Nauru.. Sărbatoare naţională.

1974 - S–a născut Doctor Jazz (Realini Lupşa), membru al grupului tehno "Gaz pe foc".

1987 - A murit Allegret Yve, regizor francez (n.13.10.1907).

1987 - A murit prozatorul Nicolae Velea („Poarta”, „Întîlnire tîrzie”, „Călător printre înţelepciuni”) (n.13.04.1936).

1990 - A murit regizorul Alexandru Tatos (“Duios Anastasia trecea“, “Secretul armei... secrete“) (n.09.03.1937).

1993 - A murit omul politic liberal şi scriitorul I.V.Săndulescu.

2004 - A murit Ion Barnea, istoric şi arheolog, membru de onoare al Academiei Române (n.13.08.1913).

Ion Barnea -istoric si arheolog


Recunoaşterea oficială târzie în ţară a meritelor ştiinţifice ale lui Ion Barnea ca eminent specialist de talie internaţională în istorie şi arheologie paleocreştină şi în sigilografie romană târzie şi bizantină şi alte domenii a fost cu mult devansată de cea internaţională.
Numele lui Ion Barnea. se află astăzi în catalogul membrilor Academiei Române (1866-2003, ultima ediţie), publicat de această primă instituţie savantă a ţării prin grija d-nei dr. Dorina Rusu. Evenimentul s-a petrecut în urma numirii lui Ion Barnea ca membru de onoare al Academiei Române la 29 ianuarie 1999, la câţiva ani de la ocuparea unei poziţii similare de către bunul lui prieten şi fost coleg, inclusiv la Roma, Dinu Adameşteanu. Cei doi erau ultimii supravieţuitori dintre membrii “Şcolii Române din Roma” de până la închiderea ei de regimul comunist în 1947. Născuţi în acelaşi an 1913, plecau spre cele veşnice la puţine zile unul după altul, în ianuarie 2004. Au fost comemoraţi în aprilie acelaşi an la Accademia di Romania, iar volumul nr. XII din seria Ephemeris Daco-Romana a difuzat aceste documente recente în deschiderea actelor colocviului din acelaşi an.
Textul care ilustrează, în ultima ediţie a Catalogului sus amintit al membrilor Academiei Române, activitatea şi meritele ştiinţifice ale lui Ion Barnea, este extrem de restrâns şi modest. I se datorează, prin propria sa voinţă, în cea mai mare măsură. La apariţia volumului, Alexandru, fiul, i l-a citit de lângă patul din urmă, iar Ion Barnea s-a bucurat atunci, perfect lucid fiind, de apariţie şi mai ales de noutatea completărilor biografice pe care până atunci şi le autocenzurase. Aceasta din grija pentru familie şi pentru urmaşi faţă de teroarea comunistă care îi putea oricând lovi, aşa cum dealtfel s-a şi petrecut cu mai mulţi membri ai familiei în anii ‘50-’60 din secolul 20.
Iată, aşadar, în rezumat, câteva repere bio-bibliografice reţinute în evocarea comemorativă propusă de A.R.A. la iniţiativa d-nei arh. Monica Mărgineanu-Cîrstoiu.
Ion Barnea s-a născut la 13 august 1913 în comuna Lungeşti din judeţul Vâlcea. La îndemnul părinţilor lui, gospodari de vază ai comunei care îl doreau preot pe cel mai mare fiu al lor, a urmat între 1925 şi 1933 cursurile Seminarului Teologic “Sf. Nicolae” din Râmnicu.Vâlcea. A fost apoi student al Universtăţii din Bucureşti (teologie, litere şi filosofie, 1933-1937), după licenţă continuându-şi specializarea la Atena cu doctoratul în arheologia creştină şi bizantinologie (1940) sub îndrumarea unuia dintre cei mai eminenţi specialişti europeni în domeniu ai vremii, Gheorghios Sotiriou. Pentru publicarea tezei şi propria pregătire s-a bucurat de sprijinul material şi moral al acestuia, spre a finaliza doctoratul în timp util. Se întorcea în ţară cu ultimul vapor de la Pireu după momentul începerii celui de al doilea război mondial.
Abia în 1967 îi era recunoscut în ţară titlul de doctor dobândit atunci.
Cu această specializare, Ion Barnea se înscria într-un mai mare proiect de viitor al arheologiei clasice româneşti, gândit pe termen lung şi pus în practică într-o viziune modernă de ilustrul urmaş al lui Vasile Pârvan, savantul Scarlat Lambrino. Ca director al Şcolii Române din Roma – Accademia di Romania -- şi al cercetărilor de la Histria, îi încuraja atunci spiritual şi material pe tinerii în care vedea că se poate investi, către specializări şi metodologii de cel mai înalt nivel. Dintre acestea, Lambrino vedea arheologia creştină drept o necesitate deja stringentă şi tot mai greu de acoperit (însăşi Histria îi oferea tot mai mult acest exemplu) fără un specialist cu pregătire de clasă. De aceea, când l-a văzut în 1940 pe recentul doctor în arheologie creştină Ion Barnea, bibliotecar la Academie spre a-şi asigura existenţa, i s-a adresat direct: “Dumneata aici ?!”. L-a invitat acasă şi i-a scris recomandarea pentru Roma. Astfel, Ion Barnea a fost membru al Şcolii Române din Roma între 1941 şi 1942. Şi-a continuat apoi specializarea la Berlin în anii 1943-1944, când a fost şi diacon al capelei ortodoxe române de acolo. A revenit în ţară, împreună cu soţia şi cu fiul aproape să se nască, ieşind cu şansă de sub bombardamentele teribile ale aliaţilor asupra capitalei Reich-ului, după ce, într-o noapte, nu şi-a mai găsit locuinţa de acolo. Aceasta se întâmpla în ianuarie 1944. În februarie i se năştea la Bucureşti Alexandru. “Neeliberat”, cum încă de mult celui din urmă îi plăcea să spună.
Îi apăreau deja, în acea perioadă, lui Ion Barnea, primele lucrări importante, după teza de doctorat scrisă în limba greacă (Tò palaiochristianikòn thysiastérion): Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (1942), Un manuscris grecesc cu miniaturi din Biblioteca Academiei (1943), Chapiteaux à protomes de béliers de la Scythie Mineure (1944), Discul episcopului Paternus (1944).
Între 1944 şi 1946 a fost cercetător la Comisia Monumentelor Istorice, iar din 1946 la Muzeul Naţional de Antichităţi, devenit din 1956 Institutul de Arheologie al Academiei Române, unde a urcat în ierarhie cu piedici şi de unde a fost pensionat înainte de vârsta legală la 15 mai 1975, când era doar c.p.III. Între 1949 şi 1951 a fost şi conferenţiar la Catedra de Istorie Veche a României din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, de unde a fost îndepărtat pe considerente politico-ideologice. Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti l-a solicitat pe postul de conferenţiar pentru istoria artei creştine (1956-1959), poziţie la care a renunţat pentru dosarul şcolar al fiului său.
Toate studiile lui Ion Barnea apărute între 1945, sfârşitul anilor ’50 şi mai apoi, s-au legat tot mai mult de activitatea de teren, ca arheolog, obiectivele mai importante fiind Dinogetia (1946-1975) şi Tropaeum Traiani (1947 şi 1968-1975). Dincolo de acestea, ansamblul tematic a fost cu mult mai vast, el cuprinzând, metodologic, de atunci şi până la începutul mileniului al treilea, examinarea variată de surse, coroborarea lor şi sintetizarea în lucrări de referinţă, până la nivelul Real-Encyclopädie inclusiv, unde i-a apărut una dintre ultimele sinteze.
Aşadar, din perioada mai sus notată, trebuie să atragem atenţia asupra situaţiei arheologiei creştine din România dintre anii 1936-1948 publicate în limba franceză în 1951 şi, mai ales, asupra primului corpus real de inscripţii paleocreştine urmând încercărilor lui R.Netzhammer şi V.Pârvan. Acesta a apărut în 1954 în două numere succesive din revista “Studii telogice” sub titlul Creştinismul în Scythia Minor după inscripţii . A constituit baza documentară pentru catalogul publicat în 1976 de Emilian Popescu (IGLR) şi, fireşte, pentru partea corespunzătoare din volumul lui Ion Barnea, Les monuments paléochrétiens de Roumanie, apărut la Vatican în 1977. Era, acest volum, o încununare a activităţii în domeniu a lui Ion Barnea, solicitat de savanţi ca Pasquale Testini. Cel din urmă, împreună cu colaboratorii săi, i-au propus alcătuirea volumului citat mai ales în urma comunicărilor, cursurilor şi conferinţelor pe care autorul le susţinuse mai întâi la Ravenna (Corsi Ravennati, 1971), apoi la Roma, Lecce ş.a. în anii următori, la invitaţia specialiştilor italieni.
Se adăugaseră între timp cercetările arheologice de la Noviodunum (1953-1974), Niculiţel (1953-1954), Giurgiu (1955), Murfatlar, cu descoperiri senzaţionale (1957-1962), Enisala (1963-1964) ş.a., adăugându-se numeroase cercetări de teren şi investigaţii arheologice, inclusiv în chiar satul natal.
Lista de publicaţii ştiinţifice datorate lui Ion Barnea ilustrează copios rezultatele acestor cercetări. Mai selectăm, în cele ce urmează, doar câteva dintre cele care vor rămâne pentru multă vreme lucrări de referinţă ale unui savant greu de egalat în istoriografia românească, prin probitate, metodă şi eficienţă.
Coautor foarte consistent la volumele II şi III din seria Din istoria Dobrogei publicate în 1968 (partea a doua; volum premiat de Academie) şi 1971 (prima parte), o parte din scrierile lui a fost reluată în volumul al treilea din Tratatul de istorie a României apărut în 2001. A fost unul dintre cei mai importanţi autori (şi, practic, coordonator) al primului volum din seria monografică Dinogetia (1967) şi coautor important la Princeton Encyclopedia of Classical Sites (1976). I se datorează primele două volume din seria Arta creştină în România editată de Patriarhia Ortodoxă Română (1979 şi 1981) şi a fost coordonator şi coautor la primul volum din seria Tropaeum Traiani (1979, premiul Academiei Române). A colaborat masiv la Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, din care au apărut trei volume (1994, 1996, 2000), precum şi la Dictionnaire encyclopedique du christianisme ancien, Le Cerf, 1990. Rămân de referinţă, între altele, şi textele participărilor sale (directe sau indirecte) la câteva congrese de limes, bizantinologie sau arheologie creştină, între care, pentru cele din urmă, L’épigraphie chrétienne de l’Illiricum Oriental (1980) şi Menasampullen auf dem Gebiet Rumäniens (1991) nu pot lipsi din bibliografia de specialitate.
O altă recunoaştere a lui Ion Barnea ca savant în domeniu s-a arătat prin invitarea sa la Sorbona pentru un semestru de prelegeri în 1981 de către rectorul de atunci al Universităţii din Paris, marele bizantinolog Hélène Ahrweiler. De acolo, într-un moment de răgaz, i-a fost mai lesne să participe la Colocviul de specialitate de la Birmingham, unde repetate invitaţii anterioare nu putuseră fi onorate.
Domeniul sigilografiei, documentat prin zeci de studii ale profesorului Ion Barnea publicate în ţară şi în străinătate, s-a concretizat într-un corpus monumental depus la departamentul specializat al Academiei din Viena, unde urmează să apară cu sprijinul şi colaborarea profesorului Werner Seibt. Într-o intervenţie publică la un colocviu de specialitate care a avut loc la Academia din Berlin în toamna anului 2003, acesta din urmă a evocat contribuţia remarcabilă a lui Ion Barnea la dezvoltarea acestei discipline.
S-ar mai putea adăuga încă multe pentru exemplul pe care îl reprezintă moştenirea pe care ne-o lasă Ion Barnea Obişnuia să spună, pentru sine şi pentru cei din jur: nulla dies sine linea. Şi, precum se vede, aşa a făcut.
Iar într-una dintre ultimele sale zile pe acest pământ, pe care ştia că le va continua în altă parte, spunea: “Şi totuşi, viaţa asta a fost frumoasă”.

S-a intamplat azi!


1789 - A fost ales primul preşedinte al SUA, George Washington.

1799 - A murit Ferdinand Kobell, pictor si gravor german.

1823 - Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza foloseşte, pentru prima dată în viaţa politică a Ţărilor Române, noţiunea de "conservator", pentru a desemna tendinţele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri.

1838 - S-a născut scriitorul Nicolae Gane, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române ("Novele") (m.16.04.1916).

1847 - Se inaugurează Teatrul de la Copou din Iaşi cu "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg", tablou vivant de Gh. Asachi, şi "Vicontele de Letorier", vodevil de Bayard şi Dumanoir.

1848 - S-a născut pictorul Sava Henţia. A participat la Războiul de Independenţă, schiţînd şi pictînd, ca un veritabil corespondent de război, scene de campanie (m.21.02.1904).

1851 - A murit scriitoarea britanică Mary Shelley (n.1797).

1861 - S-a înfiinţat intendenţa militară română. Ziua Intendenţei Militare în România.

1861 - Începe să funcţioneze, la Bucureşti, Arsenalul Armatei.

1868 - S-a născut Ştefan Luchian, pictor român (m.28.06.1916).

1868 - S-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: "În sfîrşit, am şi eu un succesor!". La 28.10.1948, Academia Română a hotărît primirea sa ca membru de onoare post-mortem (m.07.06.1916).

1885 - A apărut, la Bucureşti, ziarul "Drepturile omului", editat de Cercul de Studii Sociale cu acelaşi nume.

1894 - S-a născut pictorul Lucian Grigorescu (m.28.10.1965).

1895 - S-a născut regizorul american John Ford (m.31.08.1973).

1899 - A luat fiinţă clubul german de fotbal „Werder Bremen”.

1900 - S-a născut pictorul Vladimir Frimu (m.15.07.1967).



1901 - S-a născut actorul de film Clark Gable, supranumit "The King", laureat al Premiului Oscar în anul 1934 ("Văduva veselă", "S-a întîmplat într-o noapte", "Pe aripile vîntului") (m.16.11.1960).

1905 - A apărut, la Bucureşti, "Viaţa nouă", publicaţie lunară, sub direcţia lui Ovid Densuşianu. Revista a devenit principalul organ de presă al mişcării simboliste de la noi.

1907 - S-a născut Oscar Lemnaru, prozator şi traducător (m.17.05.1968).

1912 - A apărut, la Iaşi, revista "Însemnări literare", sub direcţia lui Mihail Sadoveanu şi a lui George Topârceanu.

1914 - Intră în funcţiune prima instalaţie centralizată feroviară din România, pe linia Bucuresti-Ploieşti.

1922 - S–a născut soprana italiană Renata Tebaldi, una dintre vocile de aur ale muzicii de operă (m.20.12.2004).

1926 - S-a născut actorul canadian Leslie Nielsen, veteran al cinematografiei, cu peste 60 de filme la activ si peste 1500 de aparitii în show-uri TV (“Kojak”, “Cine este şeful?”).

1928 - S-a născut Octavian Sava, dramaturg, realizator TV, autor de texte umoristice.

1931 - S-a născut Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse.

1931 - S-a născut Boris Nikolaevici Elţîn, om politic, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.06.1991-31.12.1999), primul şef de stat din întreaga existenţă a Rusiei care a renunţat de bunăvoie la putere, la 31.12.1999, la vîrsta de 68 de ani.

1932 - S-a născut prozatorul Anatolie Panis.

1934 - S-a născut scriitorul Nicolae Breban; colaborează la "Gazeta literară", "Contemporanul", "România literară", "Luceafărul", "Steaua", etc. ("Pîndă şi seducţie", "Amfitrion").

1934 - S-a născut Bob Shane, vocalist şi chitarist american (Kingston Trio).

1935 - S-a născut Dieter Kuhn, dramaturg şi eseist german.

1936 - S-a născut poetul Nicolae Moţoc.

1937 - S-a născut Ray Sawyer, vocalist american (Dr. Hook).

1937 - S-a născut Don Everly, vocalist şi compozitor american (Everly Brothers).




1939 - S-a născut Joe Sample, clăpar şi compozitor american de jazz (Crusaders).

1944 - S-a născut Tommy Duffy, vocalist american (Echoes).

1944 - A murit pictorul olandez Piet Mondrian, fondatorul neoplasticismului ("Compoziţie cu roşu şi negru") (n.07.03.1872).

1944 - Evacuarea administraţiei civile din Transnistria, imediat după ianuarie 1944, cînd trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul Transnistriei.

1944 - S-a născut poetul, scenaristul şi prozatorul Petru Popescu, stabilit în SUA din 1975 ("Prins", "Dulce ca mierea e glonţul patriei").

1945 - A murit poetul Ion Siugariu (n.1914).

1946 - S-a născut Marcel Corniş-Pop, critic, teoretician literar şi traducător, stabilit în SUA din 1983 ("Anatomia balenei albe").

1946 - Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine primul secretar general al ONU (pînă în 1953).

1946 - Proclamarea Republicii Ungare.

1949 - A murit prozatorul, eseistul, dramaturgul şi traducătorul N.D.Cocea ("Fecior de slugă", "Copil din flori") (n.29.11.1880).

1950 - S-a născut Richard Williams, chitarist american (Kansas).

1950 - S-a născut Walter Seyffer, vocalist german (The Gravers, Wintergarden).

1957 - S-a născut Doma Adamek, jucatoare canadiană de bowling.

1958 - Primul satelit al Americii este lansat cu succes în Cosmos. Plasat pe o orbită terestră de o rachetă "Jupiter-C", "Explorer"este destinat să transmită semnale pe Pămînt, prin cele 2 emiţătoare, de la o distanţă variind între 340 şi 2900 km.

1958 - Egiptul şi Siria alcătuiesc "Republica Arabă Unită", o structură care se declară, prin Constituţie, parte a unei viitoare mari naţiuni arabe.

1965 - S-a născut prinţesa Stephanie de Monaco, fiica cea mai mica a prinţesei Grace şi a prinţului Rainier III de Monaco.



1965 - S-a născut actorul american Brandon Lee, fiul legendarului Bruce Lee (m.31.03.1993).

1965 - S-a născut Sherilyn Fenn, actriţă americană („Twin Peaks”).

1966 - A murit comicul Buster Keaton, cunoscut drept "omul care nu rîde niciodată" (n.04.10.1896).

1967 - S-a născut Derrick Thomas, baschetbalist britanic.

1968 - S–a născut Lisa Marie Presley, fiica celebrului Elvis Presley.

1974 - Ilie Năstase este declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 şi este distins, la New York, cu "Racheta de aur".

1986 - A murit Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1982 (n.31.01.1902).

1991 - România a obţinut statutul de invitat special la Consiliul Europei. La 07.10.1993, a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.

1992 - Stabilirea de relaţii diplomatice dintre România şi Ucraina.

1993 - S-a semnat, la Bruxelles, Acordul de Asociere a României la Comunităţile Europene, parafat la 17 noiembrie 1992.

1995 - România semnează, la Strasbourg, alături de alte 20 de state, convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor.

1995 - Intră în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles, la 01.02.1993.

1995 - La Cairo, se întîlnesc, pentru prima oară în istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel şi Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune.

1995 - A intrat în vigoare acordul de asociere dintre UE şi Bulgaria, semnat la 08.03.1993.

1996 - Lansarea în viaţa politică românească a Partidului "Alternativa României", condus de Varujan Vosganian, şi devenit în 28.03.1999 "Uniunea Forţelor de Dreapta".

1998 - Intră în vigoare Convenţia europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale.

1999 - Iuri Voronţov, fostul ambasador al Rusiei în SUA, preia funcţia de adjunct al secretarului general al ONU, Kofi Annan.

2003 - Naveta americană "Columbia" se dezintegrează la reintrarea în atmosferă, la altitudinea de 63 km. Naveta, lansată la 12.04.1981, se afla la a 28-a misiune. Şi-au pierdut viaţa 7 astronauţi (6 americani şi unul israelian).

Stefan Luchian


Ștefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, un sat (azi oraș) din Botoșani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian și al Elenei Chiriacescu. Vocația viitorului pictor se declară încă din copilărie. El rezistă cu încăpățânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la școala militară. În 1873 familia se mută la București. Ștefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Școlii Naționale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889, obținând medalia de bronz pentru un Cap de expresie și un Studiu după natură. Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian găsi încurajarea, fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității. În toamna anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre la Akademie der Bildenden Künste Academia de Arte Frumoase München și execută copii după operele lui Correggio și Rembrandt, aflate la Muzeul de artă. Revine în țară în 1890 și participă la prima expoziție a societății de artă Cercul artistic. Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian și cunoaște, în muzee și expoziții, viața artistică pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescență impresionistă. Tabloul Ultima cursă de toamnă arată influența evidentă a lui Manet și Degas, dar și ecoul unor predilecții mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme și la București.
Revenit la București, va fi în 1896 principalul inițiator al "Expoziției artiștilor independenți", care se va deschide chiar în fața Salonului Oficial. Se înscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Școlii de Belle-Arte din Iași, de la care se retrage însă, protestând împotriva mașinațiunilor de culise. În 1900 participă cu două pasteluri la "Expoziția Universală" de la Paris. În același an apar primele manifestări ale unei afecțiuni ale măduvei spinării, maladie cunoscută sub numele de Scleroză Multiplă, care, după ameliorări trecătoare alternând cu noi agravări, îl lasă infirm pentru tot restul vieții. Soarta îi este potrivnică, boala și sărăcia materială mergând mână în mână. Continuă totuși să lucreze cu frenezie și până în anul 1915 expune neîntrerupt la diverse expoziții. Prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu cunoaște pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziția sa din 1905, singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrâns de admiratori și prieteni îl aclamă, condiția sa materială continuă însă să fie dintre cele mai precare.
Din 1909 până la sfârșitul vieții va fi țintuit în fotoliu. Fixase însă în memorie "splendorile scânteietoare" ale peisajului românesc, pe care îl va reda într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian îi alătură, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicatețea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el își concentrează în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce "florile" lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm Anemonele - adevărate capodopere.
Luchian a murit la 28 iunie 1916. Către sfârșitul vieții nu mai putea ține penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Astfel se sfârșea, în flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața unui pictor.

Lucian Grigorescu

Lucian Grigorescu (n. 1 februarie 1894, Medgidia - d. 28 octombrie 1965, București) a fost un pictor român postimpresionist.
Studiază pictura cu G.D. Mirea și Gabriel Popescu între 1912 și 1915 la Academia de Belle Arte din București. După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Își continuă formația artistică la Roma (1921-1923) și Paris (1924), unde frecventează atelierele de la "Grande Chaumière" și "Académie Ranson", în atelierul lui Roger Bissière. Pe un drum urmat adesea de artiști, începând cu repezentanții impresionismului, călătorește spre sudul Franței, lucrând, între 1927-1939 la Cassis, fascinat de lumina intensă, de culorile proaspete ale regiunii. Participă la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de "Tinerimea Artistică", "Grupul nostru", "Arta" etc. Pictorul, pe care criticul N. Argintescu-Amza îl considera, în monografia ce i-a consacrat-o, "unul dintre cei mai interesanți, mai complexi și mai personali postimpresioniști în cadre mondiale", rămâne credincios elanurilor sale din tinerețe, dăruindu-se cu o nedisimulată plăcere lucrului în "plain-air" (Peisaj la Martigne, Mogoșoaia).
Lucian Grigorescu a fost înainte de toate un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată și natura umană. Cele mai multe portrete aparțin perioadei târzii a artistului, totuși și în tinerețe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menționat "Arlechinul", aflat în muzeul Zambaccian. Din tablou se degajează o tristețe care nu este atenuată de îmbrăcămintea colorată a personajului, o lumină de pastel acoperă întreaga imagine, a cărei valoare cromatică este depășită de semnificația umană vibrantă.
Trăind cu patetism miracolul inepuizabil al unei naturi exuberante, scăldată de soare, artistul dezvoltă, departe de experiențele de ultimă oră ale Parisului sau altor centre europene, idealurile devenite clasice ale impresionismului. Pe această direcție, resimte și ecouri din creația lui Paul Cézanne, deschizător de noi orizonturi pentru arta secolului al XX-lea. Realitatea este respectată, transfigurată însă de o puternică sensibilitate personală.
În 1948, Lucian Grigorescu a fost ale membru corespondent al Academiei Române.

S-a intamplat azi!

1769 - S-a născut fabulistul rus I.A.Krîlov (m.09.11.1844).

1816 - S-a născut Anastasie Fătu, medic şi naturalist, autorul primului manual de botanică din ţara noastră, fondatorul Grădinii Botanice din Iaşi (m.03.03.1886).

1831 - Se înfiinţează Eforia spitalelor din Bucureşti.

1868 - S-a născut filosoful şi psihologul Constantin Rădulescu Motru, membru şi preşedinte al Academiei Române (1938-1941) (m.06.03.1957).

1871 - Oraşul Roma devine capitala Italiei.

1871 - S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist, om politic implicat activ în lupta pentru făurirea statului naţional unitar român (1918) (m.29.03.1938).

1875 - S–a născut Fritz Kreisler, violonist şi compozitor american (m.29.01.1962).

1880 - S-a născut pictorul Leon Biju (m.15.02.1970).

1882 - S-a născut scriitorul irlandez de limbă engleză James Joyce, autorul celebrului roman "Ulise". Datorită romanelor "Ulise", "Oameni din Dublin" şi "Veghea lui Finnegan", el rupe tradiţia structurii romaneşti clasice şi devine fondatorul romanului modern (m.13.01.1941).

1889 - În faţa Teatrului Naţional Bucureşti, sînt instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public.

1889 - S-a născut biologul român Traian Săvulescu, fondator al Şcolii româneşti de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în ţara noastră flora Arabiei şi Palestinei, membru şi preşedinte al Academiei Române (m.29.03.1963).



1896 - A murit poetul Nicolae Beldiceanu ("Doine", "Poliritmice", "Tala") (n.26.10.1844).

1901 - S-a născut geologul Ion Băncilă, membru al Academiei Române (m.28.03.2001).

1913 - S-a născut scriitorul Ion Gh.Pană.

1922 - S-a născut cineastul şi regizorul spaniol Juan Antonio Bardem („Moartea unei cicliste”, „Ultima zi de război”, „Tânărul Picasso”).

1924 - Prima guvernare laburistă britanică condusă de James Ramsay MacDonald.

1925 - S-a născut artistul plastic Gheorghe Tofan.

1926 - S-a născut Valéry Giscard D'Estaing, politician francez, preşedinte al Republicii Franceze în perioada 1974-1981.

1928 - Apare revista "Bilete de Papagal" (pînă în 1945, în mai multe serii), sub direcţia lui Tudor Arghezi.

1932 - S-a născut scriitorul Marsui Ildikó.

1934 - S-a născut Skip (Clyde) Battin, basist american (Skip & Flip, The Byrds).

1934 - S-a născut Bettino Craxi, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Italiei în perioada 1983-1987 (m.19.01.2000).




1940 - S-a născut Alan Caddy, chitarist britanic (Tornados).

1940 - Conferinţa Înţelegerii Balcanice la Belgrad, la care pactul celor patru ţări aderente (România, Iugoslavia, Grecia şi Turcia) se prelungeşte cu încă şapte ani.

1940 - S-a născut Adrian Anghelescu, critic şi istoric literar.

1942 - S-a născut Graham Nash, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (The Hollies, Crosby, Stills, Nash & Young).

1943 - S-a născut Peter Macbeth, basist britanic (Foundations).

1944 - S-a născut scriitoarea Lidia Hlib.

1946 - S-a născut Howard Bellamy, cântăreţ, chitarist şi compozitor country american (Bellamy Brothers).

1947 - S-a născut John Patrick Weathers, baterist britanic (Gentle Giant).

1947 - S-a născut Derek Victor Shulman, vocalist, saxofonist şi basist britanic (Gentle Giant).

1947 - S-a născut Mike Brant, pop star francez (m.27.04.1975).

1947 - Se publică textul oficial al tratatului de pace dintre Naţiunile Unite şi România.



1947 - S-a născut actorul Vladimir Găitan.

1947 - S-a născut actriţa americană Farrah Fawcett.

1948 - S-a născut Alan McKay, chitarist american (Earth, Wind & Fire).

1950 - S-a născut Harry Coradini, solist vocal, membru fondator al grupului "Progresiv TM - Rosu şi Negru". În 1985, emigrează în Germania, iar în 1993 revine în ţară.

1954 - A murit Theodor Rogalski, compozitor, dirijor şi profesor (n.11.04.1901).

1964 - A murit prozatorul, poetul, dramaturgul şi eseistul Ion Marin Sadoveanu ("Sfîrşit de veac în Bucureşti", "Ion Sîntu") (n.15.06.1893).

1970 - A murit Lord Bertrand A.W.Russel, filosof şi matematician britanic, Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1950 (n.18.05.1872).

1990 - Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul a patru dintre colaboratorii apropiaţi ai lui N. Ceauşescu: Mănescu Manea, Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion - detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale.

1990 - Este reînfiinţată Societatea Română de Filosofie.

1996 - A murit actorul american Gene Kelly (n.23.08.1912).

1999 - Îşi preia funcţia noul preşedinte al Venezuelei, Hugo Chavez (ales în decembrie 1998).

1999 - Are loc Conferinţa mondială pe tema dopajului (Lausanne, Elveţia).