Nu sunt indragostita si nici nu iubesc. Ti-am scris ceea ce am crezut eu pentru ca am fost dezamagita de mesajul tau.

Doamne, Octavia! N-am spus o clipa ca nu exista aceste sentimente. Am spus doar ca atunci cand exista, aceste sentimente trebuie folosite din plin, cu sinceritate si daruire. (deoarece, fiind o iluzie, dureaza foarte putin; este efemera)

Ok, te-am iertat.

Imi pare rau ca te-am dezamagit. Dar prefer sa spun cum gandesc.
Cu toata dragostea iti spun ca daca nu esti indragostita acum, m-as bucura cat de curand, sa intri pe Forum si ne impartasesti si mnoua bucuria ta de a fi indragostita cu adevarat.

Este cea mai frumoasa iluzie din viata asta.

Offf...iar ai inceput? Am crezut ca ai renuntat la cuvantul iluzie.

sunt de acord cu George...dragostea lui Dumnezeu si dragostea de mama sunt vesnice...

scuze...Octavia cui nu-i place sa fie imbratisat...de mama...de tata, daca ii mai ai...de o bunica...de sot ...de copil...dar nu exagerez...eu...nu-mi place sa fiu falsa..sa ma imbratisez acum cu toata lumea de zece ori pe zi...de cate ori ma intalnesc cu cineva cunoscut...sa ma pupacesc...gesturi in plus uneori...sunt anumite ocazii, cand da...imbratisezi pentru ca este un eveniment...iar legatura mama-prunc chiar exista si cine si-a alaptat copilul mai multe luni...o sa simta ceva anume pentru acel copil toata viata...si invers...asa cred...:)

Dar mai bine scrie despre ceaiuri. Ok?

Multumesc Carmenn pentru raspuns. Sa stii ca si eu la fel procesez nu-mi place sa ma pupacesc cu toata lumea.

Carmenn sincer mi-a placut foarte mult ceea ce mi-ai scris.

Octavia, hai sa revenim la lucruri mai reale. Iti voi spune povestea acelei ierburi miraculoase (si Divine)

Ok, sa vedem ce ne scrii.

A fost odata, ca niciodata, acum mai bine de 1000 de ani, un calugar blajin, cu haine ponosite iar parul si barba erau netunse de cand era prunc si ramasese fara parinti, de pe vreamea cand ratacindu-se printre vai si munti, daduse de manastirea care ii oferise si o mica chilie unde sa-si odihneasca noaptea trupul.Manastirea era izolata intr-o zona numita in Franta Molesme. Acest calugar, pe nume Robert, ramasese hoinar prin natura toata viata, dar, cel mai mult il incantara plantele si florile, considerandu-le un dar Dumnezeesc.

Frumos inceput Gheorghitza.

Intr-o noapte, i se arata un inger:
- "Roert -il striga ingerul, vino si ma urmeaza.
Speriat si coplesit de graiul ingerului care ii injtrase direct in minte fara sa-i vorbeasca, il urma ca un somnambul.
Mersa ce mersera fara sa-si vorbeasca. La unb moment dat, Ingerul se opri in dreptul unui loc unde Luna mai ca lumina ca ziua, o suprafata ciudata de relief:
printre bolovani si pietrisuri, se intindea un fel de buruiana cu nioste flori ciudate liliachii. Te si intrebai, cum de ar putea creste asa planta printre stanci si pietrisuri.

Ingerul, smulse o planta din aceea si i-o intinse:
- "Uite, Robert! Aceasta va fi menirea ta de acum incolo. Dumnezeu te-a ales sa ai harul tamaduirii celor napastuiti si slabi iar cu aceasta planta, vei face adevarate minuni!
La intoarce, Ingerul ii explica ce trebuie el sa faca in general si mai special, ce avea sa faca cu acea planta. Cand se apropie de Manastire, Ingerul disparuse dupa cum a aparut.
Acesta a fost visul calugarului iar cand se trezise, pe la patru dimineata cum ii era obiceiul, ii paru tare rau ca visul se terminase. Numai ca atunci cand vru sa se dea jos din pat, observa ca in mana lui tinea o planta...

Povestea este luinga cat un adevarat roman. Robert al nostru, deveni in scurt tum cel mai cunoscut tamaduitor din zona iar muracilele sale au cuprin intreaga Franta. Atat de mare ii ajunsese numele, incat majoritatea celor care il catau, ii ziceau Sfantul Robert.

Mai in vremurile noastre, in fata dovezilor lasate in scris de mai toti calugarii care stiau de realizarile lui, Vaticanul la sanctificat cu adevarat si asa a aparut
"Sfantul Robert" recunoscut oficial de Biserica Romano-Catolica. Si nu numai...

da...asa au aparut cred cei care au darul de a cauta si descoperi plantele...mie imi place enorm al nostru domn Bujor...ce OM adevarat...nu-i asa G? :)

Un batran cioban, care isi duse la pascut oile pe muntele Ceahlaului, atipi intr-o noapte sub clar de luna. Si lui i se arata un inger si ii arata si lui planta impricinata. Si el devenise un mare tamaduitor dar, cu ajutorul acelei plante, batranul nostru lutea alunga si spiritele rele aciuiye in sufletele unor pacatosi. Batranul, transmise din fiu in fiu secretul acelei plante, pana a ajuns si in vremurile noastre. Pe el, nu l-a sanctificat nimeni. Asa a ramas in amintirea nostra: un batran vraci, cioban de pe Muntele Ceahlaului. Planta, datorita aspectului si florilor, primise diferite denumiri:
Ciocul Berzei sau Ciocul Cucoarei. Dar denumirea acestei plante, a ramas peste veacuri cu alt nume, datorita calitatilor sale incredibile.

Ce sa zic Carmenn, acum te-as imbratisa dar tie nu-ti place sa fi imbratisata ;))))

"Pentru ca trebuia sa poarte un nume" plantei i s-a spus "Iarba Sfantului Robert" si asa este cunoscuta in lumea catolica. In lumea stiintifica i se spune: "Genarium Robertianum" dupa numele calugarului care ii descoperise proprietatile.
Pe meleagurile noastre mioritice, planta descoperita de Nea ciobanul Gheorghe, sau cum l-o fi chemand, n-a ramas imortalizata cu numele descoperitorului ci, a primit numele dupa puterea ei. Toti cei care au fost tratati cu planta aceasta medicinala, au spus doar atat: atat de napraznic loveste boala aceasta planta, incat nu exista boala grava care sa-i poata rezista si toti cei tratati cu ea, s-au vindecat miraculos. Din aceasta cauza, in Romania, planta a ramas cu un nume ciudat:
NAPRAZNIC

Napraznicul trateaz toate bilile grave, Cancere, tumori, tesuturi neoplazice etc...
Dar dintre toate bolile grave, cel mai spectaculos, se vindeca bolile grave ale apartaului genital feminin, in special cancerele de col uterin si cel de ovare.
Are multe recomandari si daca vreti, cautati pe NET aceasta denumire de planta si veti ramane minunate de cate veti afla.

Acesta este ceaiul pe care am vrut sa vi-l prezint in aceasta seara:
Ceaiul de Napraznic.
Il puteti folosi si preventiv (si gustul este foarte interesant) si se gaseste la orice magazin de plante medicinale, chiar sub numele de Napraznic.
Se gasesc in farmacii naturiste si sub forma de pulbere in tablete sau capsule.
Napraznicul se mai foloseste si in amestec cu alte plante, pentru afectiunile grave ale intestinului (mai ales afectiuniule intestinului gros) Sa nu mai spun ca da rezultate remarcabile si in boala lui Crohn.

Octavia, ai disparut si tu? Chiar asa te-au afectat spusele mele?
Bunica mea ne zicea asa:
"-Pruncule, nicodata sa nu mergi la culcare suparat!"
Hai sa pup fata, sa nu mai fie suparata si daca eu am zis ceva nepotrivit, ma iarta!

ba da....imi place...da...cand e necesar...si acum daca ne-am conectat sa zic asa pe aceeasi unda...te las sa ma imbratisezi macar virtual...stiam eu ca esti de acord cu mine...intuitia mea functioneaza...:)

Ha, ha, ha si Carmenn a fusit cand a auzit ca vreau s-o imbratisez!

ForHope, poate sti cel mai bine dintre noi care este valoarea dragostei de Mama.

carmenn,
Ce ne facem daca ne-am auzi si gandurile???
Doamne, iarta-ma!
;)))

Ce ne-am face...

unde-l gasim...doar la munte...napraznicul asta...mie imi plac ierburile daca le descopar eu...pana la urma le iau si de la plafar insa...intr-un an am luat o carte cu plante medicinale cu mine si umblam pe pasune la zarnesti si incercam sa le descopar...si unele erau langa mine si eu nu stiam...o sa repet experienta...altfel nu reusesti sa le inveti...doar vazandu-le in fotografii...am descoperit atunci ,,cei trei frati patati"...erau mici panselute de padure...asa le ziceam eu...super floricele....sanzienele..treceam pe langa ele si ma imbatau cu mirosul lor...si nu stiam ce sunt...cimbrisorul...chimenul...menta de padure...coada soricelului...lumanarica...si altele pe care nu mi le mai amintesc acum...insa anul asta am ratat muntele si perioada lor de recoltare...:((

nu m-am gandit...doar daca ar exista vreun spiridus care ar zbura de la unul la altul...si ne-ar ,,divulga" gandurile...dar mai bine ...nu...:)

Si eu culeg cele mai importante plante. Anul acesta am ramas corigent la multe materii, din pacate. Cand natura ne daruieste atatea remedii, n-ar fi pacat sa nu le apreciem si sa le folosim cu incredere? Mai demult, va scriam cateva versuri dintr-un catec:
" O, Doamne Mare, cand privesc eu lumea
Ce ai creat-o prin al Tau Cuvant
Si fiintele ce-mpodobesc natura,
Cum le-ntretii cu bratul Tau cel Sfant?"

Mare adevar!

As spune o prostie dar nu ma pot abtine: Am incercat sa gasim o cale prin care sa realizam o intalnire de gradul III cu o parte (macar) din Breslasii de pe Forum. Nu s-a putut, Apoi, voiam sa facem o uniune profesionala, la nivel national, (ca un fel de sindicat cu o Casa de Ajutor Reciproc atasata si nu am reusit nimc.
Am vrut macar un foc de tabara... N-am reusit. Am vrut excursii pe malurile unor rauri si izvoare, pentru a gasi pietre naturale. N-am reusit.
Crezi ca am reusi sa ne adunam pentru a umbla "printre munti si vai"{ pentru a culege plante????

Carmenn, nu vezi ca lumea ocoleste subiecte ca acestea pe care le dezbatem aici si se inghezuie sa gaseasca erori in magazinele... altora??? Poate ca sunt eu un pic tampitel dar te intreb: este posibil sa pierzi ore intregi in fata calculatorului doar-doar gaseti ceva gresit postat in alte magazine si repede sa cotcodacesti ca ai gasit oul de aur??? Da, Carmenn... uita-te si tu: lumea mai repede viziteaza si posteaza asemenea lucruri, in loc sa nu se alature aici, unde, de bine-de rau, cautam sa fim mai folositori unii-altora. Poate am eu un fix cu treaba asta si poate sunt deplasat.
Dar ma intreb: nu mai bine stam de vorba prieteneste (si de multe ori chiar frateste) si discutam subiecte mai practice si folositoare? Doar suntem o comunitate legata prin ceea ce se numeste BREASLA artizanilor handmade. Chiar nu gasim nimic din ce sa ne apropie si nu ceea ce sa ne desparta?

Se pare ca ati plecat la Nani.
Noapte buna dragelor!

offf
"in loc sa NI se alature, aici"

pai o sa merg si eu la nani...eu nu sunt aici sa caut nod in papura cum se spune...si nu ma preocupa daca am sau nu comenzi...nu imit pe nimeni si apreciez munca celorlalte fete...eu ceea ce fac este placerea de a combina culorile si de a face lucrusoare haioase si ciudate,sa zicem...aici imi petrec cateva minute pe zi ...mai observ si ceea ce se mai realizeaza ...nu sunt o carcotasa...sa zic asa...:)

Carmenn, draga! Mai bine nu scriam nimic. Vorbeam de alti breslasi nu despre noi, cei care ne intalnim cu multa bucurie aici. Iti multumesc ca mi-ai ramas alaturi pana la orele astea tarzii si iti doresc un weekend excelent!
Si pentru ca tot nu ne mai citeste nimeni, te strang in brate (fie si virtual cum spui tu) Noapte buna!

pai si eu tot de altii vorbeam...:) acum a venit Mos Ene...vise placute si noapte buna! tie si celor care mai vin la un ceai...chiar daca e ora nepotrivita...acum am avut si eu cateva ore si am putut sa mai stau de vorba...poate in alte zile nu o sa mai pot...asa ca nu ma certati daca uneori nu apar...

Gheorghitza am disparut la somnic. Dar nu suparata. Eu m-am bucurat ca ne-am gasit aici pe forum si ca am putut discuta. Iti multumesc Carmenn ca si tu ai fost alaturi de noi. Ai dreptate Gheorghitza daca nu este cu putinta sa ne intalnim noi breslasii pentru a ne cunoste si pentru a discuta despre pasiunea noastra comuna (bijuterie, decoratiuni, moda vestimentatie) macar sa ne gasim aici pe forumul breslo la acest topic.
Carmenn apreciez harnicia ta si rapiditatea cu care dai gata orice tema de concurs. Da, ai dreptate, piesele tale sunt create asa cum ai simtit, cum a gasit de cuviinta mintea ta. Trebuie sa-ti marturisesc ca piesa mea preferata cu care de altfel ai si participat la unul dintre concursuri este pandativul acela din fermoar si lana inpaslita la care combinatia de culori este una deosebita. Mi-a parut tare rau ca nu te-am votat dar nu am stiut la acel moment ca pot vota fara sa am la feedback numarul impus. Mai tarziu am aflat ca feedbakul cerut de concurs era doar pentru clientii care doresc sa voteze.

www.breslo.ro/Sold/carmenn/Colier-Fermoar-Participa-la-Concursul-Reclame_1420711

Despre acest produs este vorba. L-am gasit la produse vandute. Si nu avea cum sa fie altfel decat vandut pentru ca este foarte frumos.

neatza! multumesc Octavia,pentru apreciere...pandantivul acela l-am oferit cadou la un concurs...parca...

Cred ca v-am suparat aseara. Eram si eu obosit. Ma voi stapani mai departe sa fac comentarii nepotrivite. Va doresc un weekend excelent, inconjurate de dragoste si bucurie.

Neata e greu sa mai spun la ora aceasta si "Buna ziua" suna prea protocolar. Cand am postat ieri articolul acela care mie mi-a placut tare mult nu n-am gandit ca o sa aibe asa ecou.

Nu ne-ai suparat aseara, s-au cine s-a suparat, sa-i cada nasul!!! Ha! Ha! Ha!
Este dreptul fiecaruia sa aibe propria lui parere in functie de experientele pe care l-a trait. Iubirea este poate cea mai mare ilizie, dar poti trai cu aceasta iluzie aproape, daca nu chiar toata, viata. Depinde de care parte a paharului obisnuiesti sa o vezi, de noroc, de cum percepi diverse situatii...

n-ai suparat pe nimeni....:) pe mine in niciun caz....:)

Ai dreptate Nicolebijou cine sa supara sa-i cada nasul.

Soso noastra, nu mai vrea sa vina de unde este.
A zis ca n-ar mai vrea sa se intoarca.
Cine stie prin ce coclauri a ramas vrajita.